Negative conflict of jurisdiction in consumer low-value claims: exclusive competence determined by factual domicile under Art. 121 C. proc. civ.

Asupra conflictului negativ de competenţă;

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de valoare redusă înregistrată la 4 februarie 2019, pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. x/2019, reclamanta A. SA a chemat în judecată pe pârâtul B. solicitând obligarea acestuia la plata următoarelor sume: 305,12 RON - debit, reprezentând facturi fiscale restante, 1.178,55 RON - clauze penale reprezentând contravaloare echipamente, 200 RON reprezentând justa despăgubire - taxa instalare/activare serviciu - C.; cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa nr. 2799 din 10 iulie 2019, Judecătoria Câmpina, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de valoare redusă formulată de reclamanta A. SA. împotriva pârâtului B., în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Câmpina a reţinut că cererea formulată de reclamantă este una din cele prevăzute de art. 121 C. proc. civ., soluţionarea acesteia fiind în competenţa exclusivă a instanţei de la domiciliul consumatorului (în speţă domiciliul pârâtului).

După cum rezultă din contractul încheiat între părţi locaţia unde s-a instalat serviciul prestat de reclamantă se află în municipiul Bucureşti, str. x, aceasta fiind şi adresa de facturare.

În actul adiţional încheiat la 14 octombrie 2015, s-a indicat adresa pârâtului ca fiind municipiul Bucureşti, str. x, iar din declaraţia acestuia dată la aceeaşi dată reiese că locuieşte în mod legal, începând cu 15 septembrie 2015, în imobilul indicat, care nu se află în circumscripţia Judecătoriei Câmpina.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă, prin Sentinţa nr. 5914 din 17 septembrie 2019, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Pentru a se pronunţa astfel, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă a avut în vedere faptul că în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor formulate de un profesionist împotriva unui consumator, în lipsa alegerii de competenţă, după naşterea dreptului la despăgubire, competenţa teritorială este absolută şi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul.

Din evidenţele Direcţiei Evidenţa Populaţiei rezultă că pârâtul are domiciliul în municipiul Câmpina, judeţul Prahova, iar părţile nu au ales competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, ulterior naşterii dreptului la despăgubire, aşa încât declaraţia pârâtului din 15 septembrie 2015, în faţa unui reprezentant al reclamantei, la momentul încheierii contractului de furnizare de servicii, nu face dovada domiciliului în fapt al reclamantului, astfel cum a reţinut Judecătoria Câmpina, cu atât mai mult cu cât, acţiunea a fost înregistrată pe rolul instanţei în data de 04 februarie 2019, aşa încât în lipsa altor elemente certe, singurul domiciliu ce poate fi avut în vedere este chiar domiciliul înregistrat în evidenţele publice, fiind singura adresă la care se poate realiza procedura de citare a pârâtului, pentru respectarea dreptului la apărare.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Conflictul negativ de competenţă cu a cărui soluţionare este învestită a fost generat de interpretarea diferită pe care instanţele de judecată aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu.

Instanţa a fost sesizată cu o cerere de valoare redusă, iar, potrivit art. 1028 alin. (2) din "Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redusă" din C. proc. civ., competenţa teritorială în cazul unor astfel de cereri se stabileşte potrivit dreptului comun.

Prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că:

"Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.

În privinţa noţiunii de domiciliu se reţine că, din punct de vedere procesual, dispoziţiile legale menţionate trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înţelege acela unde se găseşte în fapt persoana în cauză, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cererii.

De asemenea, aceste dispoziţii legale trebuie raportate la noţiunea de domiciliu, astfel cum este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice.

Conform art. 87 C. civ., "domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acela unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Din cuprinsul contractului de furnizare de servicii nr. x din 14 octombrie 2015, încheiat între reclamanta A. SA şi pârâtul B., rezultă locaţia unde urmează să fie instalat şi furnizat serviciul de C., respectiv Bucureşti, str. x, aceasta fiind şi adresa de facturare (dosarul Judecătoriei Câmpina).

În actul adiţional din 14 mai 2019, se menţionează adresa pârâtului ca fiind în Bucureşti, str. x, iar în declaraţia dată pe proprie răspundere reiese că acesta locuieşte la această adresă din 15 septembrie 2015 .

Cum la data sesizării instanţei, respectiv 4 februarie 2019, pârâtul figura cu locuinţa efectivă în Bucureşti, str. x, localitate aflată sub jurisdicţia Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 121 din C. proc. civ., aceasta este instanţa competentă teritorial a soluţiona cererea de valoare redusă.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 noiembrie 2019.

GGC - CL