Nullity of cassation for failure to substantiate grounds of illegality in challenge to suspension of execution order in child protection case.

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui, secţia civilă la 15 aprilie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui, prin reprezentant legal, a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii A. şi B., ca prin hotărârea care se va pronunţa să se dispună încetarea măsurii de protecţie specială a plasamentului copilului C. la Centrul de Primire în Regim de Urgenţă pentru Copiii Străzii Bârlad, din cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. 1 Bârlad şi reintegrarea acestuia în familia naturală a ambilor părinţi.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 78 alin. (2) şi art. 139 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Vaslui

Prin Sentinţa nr. 505 din 28 mai 2019, Tribunalul Vaslui, secţia civilă a admis cererea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâţii A. şi B.. A dispus încetarea măsurii de protecţie specială a plasamentului pentru copilul C., de la Centrul de Primire în Regim de Urgenţă pentru Copiii Străzii Bârlad, din cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. 1 Bârlad şi reintegrarea în familia naturală a părinţilor. A dispus sistarea alocaţiei lunare de plasament.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Prin cererea de apel, apelantul a formulat cerere de suspendare a executării Sentinţei nr. 505 din 28 mai 2019, pronunţate de Tribunalul Vaslui, secţia civilă, până la soluţionarea căii de atac, în baza dispoziţiilor art. 450 C. proc. civ.

3. Soluţia Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă asupra cererii de suspendare a executării Sentinţei nr. 505 din 28 mai 2019, pronunţate de Tribunalul Vaslui, secţia civilă, formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui

Prin Încheierea din 3 iulie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a admis cererea formulată de petentul Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui şi a dispus suspendarea executării Sentinţei nr. 505 din 28 mai 2019, pronunţate de Tribunalul Vaslui, secţia civilă, până la soluţionarea apelului formulat împotriva acestei hotărâri.

Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs pârâţii A. şi B., la 10 iulie 2019.

4. Procedura de filtrare a recursului

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a reţinut că Încheierea din 3 iulie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă în dosarul nr. x/2019, este susceptibilă de recurs, conform dispoziţiilor art. 450 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 719 alin. (6) C. proc. civ.

Întrucât din verificările efectuate în sistemul de evidenţă informatizată a instanţelor a rezultat că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva Sentinţei nr. 505 din 28 mai 2019 a fost soluţionat de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă printr-o decizie definitivă, prin raport, s-a apreciat că recursul declarat de pârâţii A. şi B. împotriva Încheierii din 3 iulie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă în dosarul nr. x/2019, prin care s-a dispus suspendarea executării Sentinţei nr. 505 din 28 mai 2019, pronunţate de Tribunalul Vaslui, secţia civilă, până la soluţionarea apelului formulat împotriva acestei hotărâri poate fi privit ca fiind lipsit de interes.

Totodată, în cuprinsul raportului s-a reţinut că prin cererea de recurs formulată, recurenţii nu au arătat în ce constă nelegalitatea încheierii atacate şi nici nu au combătut raţionamentul Curţii de Apel Iaşi prin formularea unor critici susceptibile de cenzură în recurs.

Raportul a fost comunicat părţilor.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (2) din acelaşi Cod, excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde: lit. d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Dispoziţiile art. 487 C. proc. civ. stipulează că "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs", iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În cauză, prin cererea de recurs dedusă judecăţii, recurenţii au susţinut nelegalitatea încheierii recurate fără a combate soluţia pronunţată de Curtea de Apel Iaşi asupra cererii de suspendare a executării Sentinţei nr. 505 din 28 mai 2019, pronunţate de Tribunalul Vaslui, secţia civilă, în sensul dezvoltării unor critici, care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

Având în vedere că recurenţii nu au arătat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate de instanţă, din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 486 lit. d) din acest act normativ, sub sancţiunea nulităţii conform alin. (3) al aceluiaşi articol din acelaşi cod.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâţii B. şi A. împotriva Încheierii din 3 iulie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâţii B. şi A. împotriva Încheierii din 3 iulie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, în dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 noiembrie 2019.

GGC - CL