Jurisdiction assigned to Sector 6 Bucharest court in consultancy fee recovery, contractual prorogation upheld over exclusive administrative venue.

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte la 28 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta Comuna Şoimari, prin primar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 37.537,50 RON, a majorărilor şi penalităţilor aferente, până la data plaţii.

2. Hotărârea Judecătoriei Vălenii de Munte

Prin Sentinţa nr. 583 din 2 aprilie 2019, Judecătoria Vălenii de Munte a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă, prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Vălenii de Munte a reţinut că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materia competenţei teritoriale a instanţelor de judecată, cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, daca legea nu prevede altfel.

De asemenea, a constatat că, art. 126 alin. (1) din acelaşi act normativ stipulează că părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei, ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă.

Judecătoria Vălenii de Munte a reţinut că, prin art. 17.2 din contractul de prestări servicii nr. x din 13 octombrie 2016, părţile au stabilit ca litigiile dintre ele să fie deduse judecăţii la instanţele judecătoreşti competente potrivit C. proc. civ., din Bucureşti.

Constatând că, în cauză, nu se pune problema existenţei unui caz de competenţă teritorială exclusivă referitor la obiectul cauzei, instanţa a apreciat că sunt incidente prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., precum şi cele ale art. 17.2 din contractul de prestări servicii nr. x din 13 octombrie 2016, prin raportare la art. 126 alin. (1) din actul normativ menţionat.

Faţă de aceste considerente, a apreciat că este competentă să soluţioneze cauza Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

3. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti

Prin Sentinţa nr. 5170 din 11 iulie 2019, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamantă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a reţinut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta Comuna Şoimari, prin primar, a solicitat obligarea pârâtei A. SRL la plata sumei de 37.537,50 RON, datorate în temeiul contractului de prestări servicii nr. x din 13 octombrie 2016, având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice.

Verificând actele dosarului, instanţa a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. II pct. 2 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, potrivit cărora "procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante".

Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a considerat că aceste dispoziţii legale instituie o competenţă teritorială exclusivă a instanţei în a cărei circumscripţie are sediul social autoritatea contractantă să soluţioneze cauza, care, fiind de ordine publică, poate fi invocată de părţi şi de instanţă până la primul termen la care părţile sunt legal citate, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ.

Raportând dispoziţiile mai sus menţionate la cauza de faţă, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a apreciat că este competentă să judece litigiul Judecătoria Vălenii de Munte, aceasta fiind instanţa în circumscripţia căreia se află sediul reclamantei, în calitate de autoritate contractantă.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Obiectul litigiului este reprezentat de cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de Munte, prin care reclamanta Comuna Şoimari, prin primar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 37.537,50 RON, a majorărilor şi penalităţilor aferente, până la data plaţii, în baza contractului de prestări servicii de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice nr. x din 13 octombrie 2016.

Prin art. 17.2 din contractul de prestări servicii nr. x din 13 octombrie 2016, părţile au convenit ca litigiile care decurg din executarea acestui contract să fie judecate de instanţele judecătoreşti competente, potrivit C. proc. civ., din Bucureşti.

Conform art. 126 alin. (1) C. proc. civ., "Părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă."

Aceste dispoziţii legale reglementează posibilitatea stabilirii unei alte competenţe teritoriale decât cea de drept comun, dacă normele de competenţă nu au caracter exclusiv, alegerea de competenţă reprezentând o prorogare convenţională de competenţă teritorială.

Potrivit art. 129 alin. (2) C. proc. civ., "Necompetenţa este de ordine publică: 1) în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti; 2) în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat; 3) în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura. Alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că, în toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată.

Din interpretarea normelor legale menţionate rezultă că este absolută competenţa generală, materială şi teritorială exclusivă, iar competenţa teritorială în pricinile privitoare la bunuri (cu excepţia celor prevăzute de art. 117-121 C. proc. civ. privitoare la imobile, moştenire, societăţi, insolvenţă sau concordat preventiv şi împotriva unui consumator) şi la cele referitoare la alte drepturi de care părţile pot să dispună, este relativă.

În ceea ce priveşte obiectul litigiului dedus judecăţii, astfel cum s-a arătat, acesta constă în solicitarea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 37.537,50 RON, a majorărilor şi penalităţilor, până la data plaţii, în baza contractului de prestări servicii de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice nr. x din 13 octombrie 2016.

Aşadar, prin raportare la prevederile art. 129 alin. (2) C. proc. civ., mai sus enunţate, norma de competenţă aplicabilă în cauză este de ordine privată.

Conform art. 130 alin. (2) C. proc. civ., "Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii."

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că prin întâmpinarea formulată la 1 februarie 2019 (data depunerii la oficiul poştal), pârâta SC A. SRL a invocat, în termenul prevăzut de normele legale mai sus evocate, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Vălenii de Munte, prin raportare la dispoziţiile art. 107 C. proc. civ. - sediul său fiind în sectorul 6 al municipiului Bucureşti - precum şi la prevederile art. 17.2 din contractul de prestări servicii nr. x din 13 octombrie 2016, conform cărora părţile au convenit ca litigiile care decurg din executarea acestui contract să fie judecate de instanţele judecătoreşti competente potrivit C. proc. civ., din Bucureşti.

Reţinând că, în cauză, nu se pune problema existenţei unei competenţe teritoriale exclusive, Înalta Curte constată că sunt aplicabile dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are sediul pârâtul, precum şi cele ale art. 126 alin. (1) din acelaşi act normativ, opoziţia pârâtei, manifestată prin invocarea excepţiei de necompetenţă a Judecătoriei Vălenii de Munte, făcând operantă clauza inserată în art. 17.2 din contractul de prestări servicii cu privire la alegerea de competenţă convenită de părţi pentru soluţionarea litigiilor izvorâte din contract.

Constatarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, în sensul că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. II pct. 2 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, faţă de caracterul de act administrativ al contractului, este contrazisă de menţiunile inserate de părţi în art. 20 din cuprinsul acestuia - "Legea aplicabilă contractului" - unde, la art. 20.1 se prevede că acesta este un "contract civil şi va fi interpretat conform legii civile şi, în subsidiar, legislaţiei în materia achiziţiilor publice din România".

Pentru toate considerentele expuse, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 noiembrie 2019.

GGC - CL