Unmotivated appeal against peremption ruling annulled as void for lack of grounds.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (5-judge panel) annulled the appeal (recurs) filed against its earlier decision (No. 2024 of 12 November 2019), which had found the appellant's prior appeal to be time-barred (perimat). The Court upheld the lower decision, which thus remains in force. The appellant had filed an unmotivated appeal against the peremption ruling, arguing merely that the case should have been judged under the old 1865 Code of Civil Procedure rather than the new code, and failed to file a separate memorandum of grounds after being notified of the decision. The Court applied Articles 486(1)(d) and 489(2) of the Code of Civil Procedure, holding that the appeal lacked legal grounds falling within the exhaustive casation grounds of Article 488, as it contained no specific criticism of the peremption ruling, and no public-policy grounds could be identified; the appeal was therefore void for lack of motivation under Article 493(5).
Legislator headnote
AI generatedart. 493 din C. proc. civ, art. 25 alin. (1) din C. proc. civ, art. 492 alin. (4) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ; Unmotivated appeal against peremption ruling annulled as void for lack of grounds: 2024 of 12 November 2019), which had found the appellant's prior appeal to be time-barred (perimat). The Court upheld the lower decision, which thus remains in force. The appellant had filed an unmotivated appeal against the peremption ruling, arguing merely that the case should have been judged under the old 1865 Code of Civil Procedure rather than the new code, and failed to file a separate memorandum of grounds after being notified of the decision. The Court applied Articles 486(1)(d) and 489(2) of the Code of Civil Procedure, holding that the appeal lacked legal grounds falling within the exhaustive casation grounds of Article 488, as it contained no specific criticism of the peremption ruling, and no public-policy grounds could be identified; the appeal was therefore void for lack of motivation under Article 493(5).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGround for annulment of the appeal for lack of grounds (nemotivare).
Ground for annulment because the grounds invoked do not fall within the cases of cassation.
Legal basis for the annulment order by the filtering panel and statement that no appeal lies against this decision.
Full text
Asupra admisibilităţii în principiu a recursului;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin Decizia nr. 2024 din 12 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a constatat perimat recursul declarat de A. împotriva Încheierii din 20 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
2. Cererea de recurs
Împotriva deciziei menţionate la pct. 1 a declarat recurs A., nemotivat, susţinându-se doar că, în speţă, cauza trebuia judecată potrivit regulilor de procedură prevăzute de C. proc. civ. de la 1865, iar nu conform noului C. proc. civ.
Se menţionează că recursul urmează a fi motivat după comunicarea hotărârii atacate.
II. Procedura de filtrare a recursului
Întrucât recursul este de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. (procesul a început la data de 27 noiembrie 2014, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (1) din C. proc. civ.).
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că cererea de recurs nu a fost semnată şi nu a fost motivată.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat că recursul nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) şi e) C. proc. civ., în sensul că nu a fost semnat, nu a fost motivată, iar recurentul nici nu a procedat la motivarea căii de atac după comunicarea hotărârii atacate.
După comunicarea raportului, recurentul A. a depus cerere prin care a solicitat amânarea depunerii punctului de vedere la raport cu 30 de zile, motivat de faptul că este în vârstă de peste 65 de ani şi nu poate depune la poştă, în contextul pandemiei sanitare, înscrisurile solicitate.
Completul de 5 Judecători reţine că termenul de depunere a punctului de vedere la raport este cel prevăzut de art. 492 alin. (4) C. proc. civ., de 10 zile de la comunicarea raportului, iar, în contextul pandemiei sanitare, analizând cererile formulate şi depuse de recurent, în aplicarea art. 21 din Constituţia României privind accesul liber la justiţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, apreciază că recursul a fost însuşit de recurent, acesta urmând a fi analizat doar din perspectiva nemotivării acestuia.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina, cu prioritate faţă de orice alte cereri, excepţia nulităţii recursului, pentru nemotivare, reţinută prin raport, pe care o va admite, pentru considerentele arătate în continuare.
Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.
Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs, motivele de casare fiind limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică.
Totodată, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
În speţă, recurentul nu a formulat motivele de recurs, odată cu cererea de recurs, şi nici nu a procedat la motivarea căii de atac după comunicarea hotărârii atacate.
Astfel, prin cererea de recurs, ce a fost depusă înainte de comunicarea hotărârii, recurentul susţine doar că, în speţă, cauza trebuia judecată potrivit regulilor de procedură prevăzute de C. proc. civ. de la 1865 şi face menţiunea că motivele vor fi dezvoltate ulterior, după comunicarea hotărârii.
După comunicarea hotărârii către recurent, aceasta nu a depus, printr-un memoriu separat, dezvoltarea motivelor de casare.
Se constată că susţinerile invocate de recurent în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerinţelor prevăzute de dispoziţiile procedurale citate, întrucât acesta doar afirmă că, în speţă, cauza trebuia judecată potrivit regulilor de procedură prevăzute de C. proc. civ. de la 1865, fără a dezvolta şi a arăta însă motivele pentru care acest aspect ar constitui vreun motiv de nelegalitate a deciziei recurate prin raportare la soluţia pronunţată, de perimare a recursului declarat de A. împotriva Încheierii din 20 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Astfel, criticile invocate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., deoarece recurentul nu formulează nicio critică referitoare la soluţia de perimare a cererii sale de recurs, susţinerile recurentului neputând fi încadrate în ipotezele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
În consecinţă, se constată că, în cuprinsul cererii de recurs dedusă judecăţii, nu se regăsesc veritabile critici la adresa hotărârii recurate şi nici nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia de perimare şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia, motiv pentru care susţinerile recurentului nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi că în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de filtru, va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) din codul menţionat şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2024 din 12 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
Dată în cameră de consiliu, astăzi, 25 mai 2020 şi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
GGC - CL