Heroin trafficking conviction: sufficiency of circumstantial evidence for joint possession and sentencing individualization under Law 143/2000

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 434 din 30 martie 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală, dată în dosarul nr. 3587/2003, inculpatul I.M.G. a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 4 din Legea nr. 143/2000, Tribunalul l-a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția de la 25 februarie 2003 la zi.

Prin aceeași sentință penală, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat inculpatul I.D.F. la 11 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale, precum și pedeapsa complimentară a degradării militare conform art. 67 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

Totodată, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția de la 25 februarie 2003 la zi.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 și art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați a cantității de 0,24 grame heroină cu cofeină, rămasă în urma analizelor de laborator.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la câte 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În fapt, s-a reținut că, în ziua de 24 februarie 2003, cei doi inculpați au fost surprinși vânzând 5 doze de heroină denunțătorului G.N.A. în schimbul sumei de 200.000 lei și a unui telefon mobil marca Alcatel 311.

La percheziția corporală efectuată asupra inculpatului I.D.F. s-au găsit 9 pliculețe care conțineau 0,177 grame heroină cu cofeină.

Împotriva sentinței de mai sus au declarat apel ambii inculpați, I.M.G. solicitând reducerea pedepsei prin acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante, iar inculpatul I.D.F. a solicitat achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., susținând că deși a purtat papucii în care s-au găsit drogurile, nu avea cunoștință de existența lor, fiind puse acolo de fratele său. În subsidiar, același inculpat solicită reducerea pedepsei.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 339 din 12 mai 2004, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați și a menținut starea de arest a acestora.

Compută prevenția inculpaților de la 25 februarie 2003 la zi.

Totodată, au fost obligați la câte 900.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 400.000 lei, onorariu avocat oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiție.

În termen legal, inculpații I.M.G. și I.D.F. au declarat recurs împotriva deciziei curții de apel, reiterând aceleași motive.

Verificând hotărârile atacate în raport de criticile invocate cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate mai jos.

Cu toate că inculpatul I.D.F. nu a recunoscut săvârșirea faptei, din materialul probator administrat în cauză rezultă, fără echivoc, vinovăția acestuia.

Astfel, în declarația consemnată în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante inculpatul arată că prețul telefonului mobil l-a negociat personal cu denunțătorul G.N.A., oferindu-i patru doze de heroină, fapt confirmat și de fratele său, inculpatul I.M.G.

De altfel, și din declarațiile olograf, date de cei doi inculpați, în aceeași zi, reiese foarte clar faptul să au cooperat la vânzarea celor 5 doze de heroină cu cofeină.

Totodată, prezența prafului galben relevat cu lampa fluorescentă pe palma inculpatului I.D.F., cât și pe telefonul mobil ascuns de el în fața de pernă vine să înlăture apărările acestuia.

Deși a negat că ar avea asupra lui droguri, la percheziția corporală efectuată asupra inculpatului I.D.F. s-a găsit catarama „arici” a papucului stâng cu care era încălțat o pungă cu 9 pliculețe din folie. El a afirmat că pliculețele conțin heroină, dar aparțin fratelui său. Or, dacă cei doi inculpați nu s-ar fi ocupat împreună cu vânzarea drogurilor, inculpatul I.D.F. nu ar fi ascuns drogurile, nu ar fi avut cunoștință de conținutul pliculețelor și nici nu ar fi prezentat urme pe palme de la bunurile contra cărora cei doi au vândut drogurile lui G.N.A.

Probele arătate mai sus se coroborează cu denunțul făcut de G.N.A., cât și cu declarațiile martorilor I.C. și B.T., care se aflau în locuință și au asistat la percheziția domiciliară.

Așa fiind, solicitarea făcută de inculpatul I.D.F. de a fi achitat, întrucât fapta nu a fost comisă de el, cât și solicitarea făcută prin avocat de a se dispune achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., nu pot fi primite.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor, criticată de ambii inculpați (în subsidiar de I.D.F.) ca fiind necorespunzătoare sub aspectul cuantumului pe care-l consideră prea mare, Înalta Curte reține că instanțele, în raport de fapte, persoana inculpaților și atitudinea lor procesuală, au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 și art. 52 C. pen.

În atare situație, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge recursurile inculpaților ca nefondate.

Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 din același cod, inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații I.M.G. și I.D.F. împotriva deciziei penale nr. 339 din 12 mai 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedepsele aplicate ambilor inculpați, timpul arestării preventive de la 25 februarie 2003 la 25 octombrie 2004.

Obligă pe recurenții inculpați la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 octombrie 2004.