Extraordinary appeal against civil revision dismissal annulled for unstructured submissions and failure to target specific procedural solution

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin Decizia nr. 967 din 16 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 730 din 7 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

2. Cererea de recurs

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1 a declarat recurs revizuentul A., întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.

În esenţă, recurentul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de modalitatea de soluţionare a cauzei în diferitele stadii procesuale pe care le-a parcurs, invocând motive lipsite de logică şi de coerenţă, nestructurate din punct de vedere juridic, reluând motivele cererii de revizuire şi arătând că decizia recurată este potrivnică Hotărârilor nr. 1336/2002 şi 5005/2002, iar instanţa de revizuire nu s-a pronunţat asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, aplicând greşit prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., care nu sunt aplicabile în cauză.

În consecinţă, se solicită admiterea recursului.

II. Procedura de filtrare a recursului

Întrucât în cauză recursul este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost urmată procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ.. (prezentul proces a fost început la data de 5 octombrie 2016, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu data de 21 decembrie 2018).

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că revizuentul are deschisă calea de atac a recursului, întrucât prin decizia atacată a fost soluţionată o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dar recursul este nul, întrucât criticile recurentului nu cuprind o dezvoltare a motivelor de nelegalitate invocate şi nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură, fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2020, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol.

După comunicarea raportului, recurentul A. a depus punct de vedere şi note scrise prin care a solicitat anularea hotărârilor din cauză şi a arătat că renunţă la judecata recursului, solicitând anularea tuturor hotărârilor pronunţate în cauză.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prioritar, Înalta Curte reţine că nu poate lua act de declaraţia recurentului de renunţare la judecată, formulată prin punctul de vedere la raport depus la dosar la 10 februarie 2020, întrucât această declaraţie nu a fost făcută în condiţiile şi termenele prevăzute de art. 404 şi art. 406 din C. proc. civ.

În condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina, cu prioritate faţă de orice alte cereri, excepţia nulităţii recursului, reţinută prin raport, pe care o va admite, pentru considerentele arătate în continuare.

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În speţă, se constată că susţinerile invocate de recurentul-revizuent în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerinţelor prevăzute de dispoziţiile procedurale citate, întrucât recurentul indică formal cazul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., fără a dezvolta şi a arăta însă motivele pentru care prin decizia recurată ar fi fost încălcată autoritatea de lucru judecat prin raportare la soluţia pronunţată de instanţa de revizuire.

Recurentul invocă motive lipsite de logică şi de coerenţă, nestructurate din punct de vedere juridic, neputând fi luate în considerare drept critici de nelegalitate la adresa deciziei recurate, şi, prin urmare, nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Recurentul-revizuent nu formulează nicio critică referitoare la soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire, acesta doar afirmând că, în speţă, nu sunt aplicabile prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără însă a arăta sau dezvolta critici sub acest aspect care să poată fi încadrate în vreuna din ipotezele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Astfel, criticile invocate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., deoarece recurentul-revizuent nu formulează nicio critică referitoare la soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, criticile, nestructurate din punct de vedere juridic, vizând, în fapt, fondul litigiului dedus judecăţii.

În consecinţă, se constată că, în cuprinsul cererii de recurs dedusă judecăţii, nu se regăsesc veritabile critici la adresa hotărârii recurate şi nici nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată, de respingere a cererii de revizuire şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia, motiv pentru care susţinerile recurentului nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi că în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de filtru, va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) din codul menţionat şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 967 din 16 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Dată în cameră de consiliu, astăzi, 30 martie 2020 şi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

GGC - NN