Appeal against refusal to transfer case file dismissed as inadmissible; jurisdictional order confirmed final and binding.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (5-judge panel) dismissed as inadmissible the appeal against the order of 24 September 2019, which had rejected a request to transfer a case file from the Court of Appeal Timișoara; the dismissal confirms that the challenged order remains final and binding, with no further remedy available. The dispute arose from a request to change venue, which was refused at first instance, and the appellant sought review of that refusal. The court reasoned that the challenged order is definitive by law under Articles 144(2), 634(2), and 483 of the Civil Procedure Code, so no appeal is legally permissible; recognizing such a remedy would violate the principle of legality and constitutional equality, with procedural rules on jurisdiction being of public order.
Legislator headnote
AI generatedart. 489 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 din C. proc. civ, art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 144 alin. (2) din C. proc. civ, art. 634 alin. (2) din C. proc. civ; Appeal against refusal to transfer case file dismissed as inadmissible; jurisdictional order confirmed final and binding: The dispute arose from a request to change venue, which was refused at first instance, and the appellant sought review of that refusal. The court reasoned that the challenged order is definitive by law under Articles 144(2), 634(2), and 483 of the Civil Procedure Code, so no appeal is legally permissible; recognizing such a remedy would violate the principle of legality and constitutional equality, with procedural rules on jurisdiction being of public order.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for finding the challenged decision (on transfer of case) final and not subject to appeal.
Defines the challenged decision as final, excluding the possibility of appeal.
Limits appealable decisions to those expressly provided by law, supporting the inadmissibility ruling.
Ground for inadmissibility as the decision is not among those appealable by recourse.
Procedural basis for the filtering process prior to the admissibility decision.
Reinforces the principle of legality of procedural remedies, supporting inadmissibility.
Constitutional principle that legal remedies may only be exercised as provided by law.
Constitutional basis for the public order nature of procedural rules on jurisdiction.
Full text
Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin Încheierea nr. 1465 din 24 septembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. x/2019 a fost respinsă cererea privind strămutarea Dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Împotriva acestei încheieri, petentul A. a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, arătând că hotărârea atacată este nelegală.
În cauză nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ.
II. Procedura de filtrare a recursului
Recursul, fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a concluzionat că recursul este inadmisibil, întrucât în speţă, recursul vizează o încheiere definitivă pronunţată de către secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărâre care nu mai poate fi supusă reformării.
Prin încheierea din 3 februarie 2020, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi.
Recurentul A. a formulat punct de vedere la raportul întocmit, reiterând netemeinicia hotărârii recurate.
III. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
În temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecăţii în speţă.
Potrivit art. 129 din Constituţia României, "împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
În raport cu principiile statuate prin textele menţionate, admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii.
În speţă, recursul vizează o hotărâre prin care s-a respins o cerere de strămutare, încheiere care, potrivit prevederilor art. 144 alin. (2) din C. proc. civ., este definitivă, de la data pronunţării, potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (2) din C. proc. civ.
Se constată, aşadar, că recursul declarat nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiţiei prevăzute de art. 483 din C. proc. civ., cu referire la existenţa unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, determinate ca atare de lege.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, ar constitui o încălcare a principiului legalităţii, consacrat expres de dispoziţiile art. 7 din C. proc. civ., precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
În consecinţă, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de A. împotriva Încheierii nr. 1465 din 24 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de A. împotriva Încheierii nr. 1465 din 24 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 martie 2020.
GGC - NN