Withdrawal of appeal against refusal to refer unconstitutionality of judicial panel composition rules

Asupra recursurilor de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 28 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020, s-a admis cererea formulată de contestatorii A. şi B. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a reţinut că pentru sesizarea instanţei de control constituţional trebuie îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, şi anume:

a) excepţia să fie ridicată în faţa instanţelor de judecată, la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele în care participă;

b) excepţia să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare;

c) excepţia să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale;

d) excepţia să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În analiza condiţiilor enumerate anterior, instanţa supremă a constatat că excepţia a fost invocată de către contestatori, într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi şi are în vedere neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale care vizează cauza, fără ca textele criticate să fie declarate neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii.

Mai mult decât atât, s-a făcut referire la dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, conform cărora "Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti".

Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a apreciat că excepţia este neîntemeiată, menţionând că instanţa de control constituţional a reţinut că instanţele judecătoreşti, astfel cum sunt reglementate prin Constituţie şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, îşi realizează funcţia de înfăptuire a justiţiei prin intermediul judecătorilor organizaţi în completuri de judecată.

Prin urmare, pentru ca organizarea puterii judecătoreşti să nu devină în sine aleatorie şi pentru a nu permite apariţia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se stabileşte prin lege, iar în ceea ce priveşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât şi regulile de funcţionare se stabilesc prin lege organică.

Nu în ultimul rând, instanţa supremă a reţinut în cuprinsul hotărârii recurate că modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigenţele constituţionale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii, iar desemnarea membrilor completurilor de judecată la propunerea preşedintelui de secţie şi cu aprobarea Colegiului de conducere nu este de natură să afecteze cerinţa independenţei şi imparţialităţii obiective a completurilor.

Împotriva acestei decizii A. şi B. au formulat, la data de 30 martie 2020, recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători sub nr. x/2020, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 25 mai 2020, dată la care au avut loc şi dezbaterile.

La termenul de judecată din data de 25 mai 2020, apărătorul ales al recurenţilor A. şi B. a solicitat instanţei să ia act de retragerea recursurilor formulate de aceştia împotriva încheierii din 28 februarie 2020, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2020.

Având în vedere manifestarea de voinţă exprimată de recurenţii A. şi B., prin apărător ales, în sensul că înţeleg să-şi retragă calea de atac formulată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători va lua act de retragerea recursurilor declarate de aceştia împotriva încheierii din 28 februarie 2020, pronunţată de secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2020, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursurilor declarate de contestatorii A. şi B. împotriva încheierii din 28 februarie 2020, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurenţii la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2020.

GGC - NN