Annulment of appeal for failure to prove payment of judicial stamp tax
Legislator summary
AI generatedThe appellate panel dismissed the appeal as untimely and void for lack of payment, thereby upholding the lower court's decision to reject the ancillary intervention. The case involved a procedural dispute where a party sought to join an existing administrative and fiscal litigation on the side of two defendants; the initial appellate court had dismissed this intervention as inadmissible, finding that the intervenor failed to demonstrate a distinct legal interest separate from the main parties, instead relying on arguments pertaining to the merits of the case. Applying the Emergency Government Ordinance No. 80/2013 regarding judicial stamp duties and Article 486 of the Code of Civil Procedure, the court held that because the appellant did not attach proof of payment for the appeal tax and failed to cure this deficiency after being formally cited, the appeal was procedurally invalid and had to be annulled.
Legislator headnote
AI generatedart. 486 alin. (2) din C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ; Annulment of appeal for failure to prove payment of judicial stamp tax: S-a reţinut, în esenţă, că petenta nu justifică un interes propriu în formularea cererii de intervenţie accesorie în favoarea recurentelor, în sensul prevăzut de dispoziţiile art. 61 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., întrucât aspectele de fapt şi de drept invocate, alături de argumentele prezentate în susţinerea acestei cereri, inclusiv Raportul preliminar anexat cererii, se circumscriu fondului cauzei, nefiind de natură a face dovada interesului distinct al petentei, faţă de cel al recurentelor în favoarea cărora a intervenit.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 24 februarie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată
Prin încheierea din 18 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie accesorie formulată de A. în favoarea recurentelor B. S.A. şi C..
S-a reţinut, în esenţă, că petenta nu justifică un interes propriu în formularea cererii de intervenţie accesorie în favoarea recurentelor, în sensul prevăzut de dispoziţiile art. 61 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., întrucât aspectele de fapt şi de drept invocate, alături de argumentele prezentate în susţinerea acestei cereri, inclusiv Raportul preliminar anexat cererii, se circumscriu fondului cauzei, nefiind de natură a face dovada interesului distinct al petentei, faţă de cel al recurentelor în favoarea cărora a intervenit.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs A., fără a depune, însă, şi dovada plăţii taxei judiciare de timbru corespunzătoare căii de atac exercitate.
3. Hotărârea instanţei de recurs
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), art. 25 alin. (2) lit. a) şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru calea de atac exercitată se plăteşte taxă judiciară de timbru, dovada achitării acesteia ataşându-se, potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs.
Cum dovada timbrării nu a fost ataşată cererii de recurs, conform dispoziţiilor legale sus menţionate, iar recurenta nu şi-au îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior - deşi a fost citată cu menţiunea timbrării - devin aplicabile dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 18 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 24 februarie 2020.