Repetitive appeal against final criminal decision rejected as inadmissible due to absence of statutory right to challenge
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, in a panel of five judges, dismissed as inadmissible the final appeal filed by the appellant against the prior panel decision that had rejected her previous challenge, ordering the appellant to pay 200 RON in judicial costs to the state. The dispute involved a repetitive series of appeals in a criminal matter where the appellant repeatedly challenged decisions already deemed definitive and unchallengeable, specifically targeting a decision from a five-judge panel that had itself dismissed an earlier "appeal" (reclassified as a "contestație") against a previous Supreme Court ruling. The decisive legal basis was Article 4251(7) of the Code of Criminal Procedure, which explicitly provides that the judgment resolving a "contestație" is not subject to any further appeal, reinforced by the constitutional principle of legality of judicial remedies (Article 129 of the Constitution) and the principle of legal certainty, establishing that no appeal may be exercised against a decision not expressly provided for by law.
Legislator headnote
AI generatedart. 4251 din C. proc. pen, art. 4251 alin. (1) din C. proc. pen, art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen; Repetitive appeal against final criminal decision rejected as inadmissible due to absence of statutory right to challenge: The dispute involved a repetitive series of appeals in a criminal matter where the appellant repeatedly challenged decisions already deemed definitive and unchallengeable, specifically targeting a decision from a five-judge panel that had itself dismissed an earlier "appeal" (reclassified as a "contestație") against a previous Supreme Court ruling. The decisive legal basis was Article 4251(7) of the Code of Criminal Procedure, which explicitly provides that the judgment resolving a "contestație" is not subject to any further appeal, reinforced by the constitutional principle of legality of judicial remedies (Article 129 of the Constitution) and the principle of legal certainty, establishing that no appeal may be exercised against a decision not expressly provided for by law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the second order of the dispositive to impose the payment of judicial costs to the state.
Full text
Asupra contestaţiei de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 241 din data de 21 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare declarată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 1616 din 21 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva Deciziei penale nr. 241 din data de 21 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat contestaţie petenta A.
Prin Decizia penală nr. 306 din data de 6 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018, s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 241 din 21 februarie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva Deciziei penale nr. 306 din 6 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018, la data de 21 august 2019, contestatoarea A. a formulat o cerere intitulată "recurs".
Prin Încheierea nr. 389/RC din data de 17 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a dispus recalificarea căii de atac formulate de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 306 din data de 6 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018, ca fiind contestaţie, iar în raport cu dispoziţiile art. 4251 din C. proc. pen., potrivit cărora contestaţia se soluţionează de instanţa superioară, cauza a fost trimisă la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin Decizia penală nr. 269 din data de 12 noiembrie 2019, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2019 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 306 din data de 6 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018.
Pentru a dispune astfel, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a reţinut că admisibilitatea contestaţiei este condiţionată de exercitarea acesteia potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost stabilite hotărârile susceptibile a fi supuse acestei proceduri, termenul de declarare a căii de atac şi motivele pentru care se poate formula contestaţia.
De asemenea, instanţa supremă a reţinut că potrivit art. 4251 alin. (1) din C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres.
Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători a constatat că petentei nu îi era recunoscută calea de atac a contestaţiei împotriva Deciziei penale nr. 306 din data de 6 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018, precum şi faptul că petenta a exercitat, în mod repetat, căi de atac împotriva unor hotărâri definitive, nesusceptibile a fi reformate prin exercitarea succesivă a acestora.
Mai mult decât atât, instanţa a apreciat că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, această regulă având valoare de principiu constituţional.
În acest sens, s-a făcut referire la dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, potrivit cărora mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Împotriva acestei decizii, la data de 14 ianuarie 2020, petenta A. a exercitat calea de atac a contestaţiei, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători sub nr. x/2020, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 24 februarie 2020.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de contestatoarea petentă, constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III1 din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestaţiei este condiţionată de exercitarea acesteia potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Astfel, potrivit art. 4251 din C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, dispoziţiile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
În speţă, petenta A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva Deciziei penale nr. 269 din data de 12 noiembrie 2019, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărâre prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 306 din data de 6 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018.
Potrivit dispoziţiilor art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen., hotărârea prin care este soluţionată contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac.
Prin urmare, se constată că petenta A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei hotărâri definitive, respectiv a Deciziei penale nr. 269 din data de 12 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători - Penal 3 - 2019 în Dosarul nr. x/2019, hotărâre prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă contestaţie, acest aspect fiind de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, a principiului unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi a dispoziţiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, şi din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Faţă de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 269 din data de 12 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători - Penal 3 - 2019 în Dosarul nr. x/2019, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatoarea petentă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 269 din data de 12 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători - Penal 3 - 2019, în Dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatoarea petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 februarie 2020.
GGC - NN