Pension revision denied for lack of triple identity between contradictory judgments

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin Decizia nr. 4228 din 10 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a decis următoarele: (i) respinge excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată de intimatul A.; (ii) respinge excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată de intimatul A.; (iii) respinge excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire invocată de intimatul A.; (iv) respinge cererea de revizuire formulată, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., de revizuentele Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia centrală de contestaţii şi Casa Judeţeană de Pensii Dolj împotriva Sentinţei nr. 534 din 8 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2017, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa de revizuire a reţinut următoarele:

a) Cu privire la excepţia necompetenţei materiale a secţiei a II-a civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Din punctul de vedere al normelor de organizare judecătorească, prevederile art. 225 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 au impus, începând cu 1 octombrie 2011, reorganizarea fostelor secţii comerciale ale tuturor instanţelor judecătoreşti "ca secţii civile ori, după caz, unificarea acestora cu secţiile civile". Reorganizarea a vizat şi secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 224 alin. (1) din aceeaşi lege statuând în sensul că "Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi secţia comercială ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reorganizează ca secţia I civilă şi secţia a II-a civilă".

Potrivit art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, începând cu 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii: secţia I-a civilă, secţia a II-a civilă, secţia penală şi secţia de contencios administrativ şi fiscal, 4 complete de 5 judecători şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.

Normele de organizare judecătorească au prevăzut că secţiile civile judecă litigiile civile indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor (art. 35 alin. (2), art. 36 alin. (3) şi art. 37 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin dispoziţiile Legii nr. 71/2011 şi ale Legii nr. 76/2012).

Aceleaşi norme de drept au statuat, totodată, cu privire la posibilitatea înfiinţării în cadrul secţiilor civile, în raport de numărul şi natura cauzelor civile înregistrate, de complete specializate pentru soluţionarea anumitor categorii de litigii în considerarea doar a obiectului sau naturii acestora, nu şi în considerarea calităţii părţilor litigante.

În aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Hotărârea nr. 99 din 20 septembrie 2018, a statuat cu privire la adoptarea unor măsuri privind echilibrarea activităţii de judecată la nivelul secţiei I civile şi a secţiei a II-a civile. Astfel, secţiei a II-a civile îi revin litigiile din nomenclatoarele "Litigii cu profesionişti", "Faliment", "Asigurărilor sociale", "Litigii de muncă", "Drept maritim şi fluvial" şi "Insolvenţa persoanei fizice".

Or, în speţă, obiectul cauzei îl reprezintă o cerere de revizuire formulată într-un litigiu de asigurări sociale şi se circumscrie competenţelor specializate alocate completelor de judecată ale secţiei a II-a civile.

b) Cu privire la excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi

Competenţa revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având în vedere dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 şi art. 510 alin. (2) din C. proc. civ. şi faptul că cele două hotărâri pretins potrivnice sunt reprezentate de o decizie a Curţii de Apel Craiova (Decizia nr. 3252 din 22 mai 2009) şi o Sentinţă a Tribunalului Dolj (Sentinţa nr. 534 din 8 martie 2018), rămasă definitivă prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova.

c) Cu privire la excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire

Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, a fost comunicată revizuentelor la 5 iulie 2018, iar cererea de revizuire a fost depusă la oficiul poştal la 25 iulie 2018, cu respectarea termenului de o lună de la data comunicării, prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

d) Cu privire la cererea de revizuire

În raport cu dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 coroborat cu art. 431 din C. proc. civ., revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătoreşti în cauză să fie pronunţate în dosare diferite: să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Revizuentele susţin că, prin Sentinţa nr. 534 din 8 martie 2018 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în Dosarul nr. x/2017, se încalcă puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 3252 din 22 mai 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2008.

Litigiul soluţionat definitiv prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova a avut ca obiect contestaţia formulată de A. prin care a solicitat anularea Deciziei nr. x din 20 martie 2017 emisă de intimata Casa Teritorială de Pensii Dolj şi obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii, cu valorificarea adeverinţei nr. x din 17 ianuarie 2017, emisă de S.C. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectări Mine Lignit - S.A. Craiova, începând cu 01.03.2017, precum şi acordarea drepturilor solicitate, iar litigiul soluţionat prin Decizia nr. 3252 din 22 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2008 a avut ca obiect contestaţia formulată de A. împotriva Deciziei nr. x din 30 noiembrie 2005 emisă Casa Teritorială de Pensii Dolj, solicitând revizuirea drepturilor de pensie, prin recalcularea acesteia cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în anexa Adeverinţei nr. x din 29 mai 2008 emisă de S.C. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectări Mine Lignit - S.A. Craiova şi obligarea intimatei la plata diferenţelor de pensie ce se cuvin ca urmare a revizuirii începând cu 01.12.2005.

Din examinarea hotărârilor pretins potrivnice reiese faptul că acestea au fost pronunţate în dosare cu obiect diferit, fiind vorba de valorificarea în cadrul calculului pensiei a unor adeverinţe de venit diferite şi pentru perioade de timp diferite, situaţie în care nu este îndeplinită tripla identitate impusă ca premisă pentru exercitarea căii de atac a revizuirii.

2. Cererea de recurs

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1 au declarat recurs revizuentele Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia centrală de contestaţii şi Casa Judeţeană de Pensii Dolj.

În esenţă, recurentele-revizuente susţin că în mod greşit a reţinut instanţa de revizuire că litigiile în care au fost pronunţate hotărârile potrivnice au obiect diferit.

Se argumentează că cele două dosare au acelaşi obiect, întrucât deciziile de pensie, chiar dacă au date diferite, sunt emise în acelaşi dosar de pensie, cauza fiind aceeaşi, respectiv modificarea drepturilor de pensie prin valorificarea sumelor încasate pentru munca în acord global conform Legii nr. 57/1974, iar adeverinţele atestă exact aceleaşi sume (Adeverinţa nr. x/2008 atestă perioada 1973 - 2000 şi, deci, cuprinde şi perioada atestată prin Adeverinţa nr. x/2017, respectiv 1973 - 1991), iar două dintre părţi sunt acelaşi - casa teritorială şi contestatarul - în timp ce a treia parte a fost introdusă prin modificarea legislaţiei privind procedura prealabilă, respectiv Casa Naţională de Pensii Publice, ca autoritatea centrală.

II. Procedura de filtrare a recursului

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 8 septembrie 2017, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu 21 decembrie 2018.

În cadrul procedurii de filtrare, a fost verificată îndeplinirea cerinţelor prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii, iar, prin încheierea din camera de consiliu de la 18 noiembrie 2019, Completul de filtru a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată pe fond la 9 decembrie 2019.

III. Considerentele Înaltei Curţi

În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunţate de o secţie civilă a Înaltei Curţi prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenţei unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând criticile din recurs, Completul de 5 judecători constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

De esenţa motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ca hotărârile definitive potrivnice să fie pronunţate în cauze diferite, în privinţa cărora să existe tripla identitate - părţi, cauză, obiect - pentru a putea fi examinată respectarea autorităţii de lucru judecat.

În cauză, prin revizuirea întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. se susţine că Sentinţa nr. 534 din 8 martie 2018 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, pronunţate în Dosarul nr. x/2017, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 3252 din 22 mai 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2008.

Instanţa de revizuire în mod întemeiat a reţinut că nu este îndeplinită condiţia identităţii de obiect, întrucât litigiile în care au fost pronunţate hotărârile potrivnice în opinia revizuentelor vizează stabilirea drepturilor de pensie pentru perioade diferite în raport cu adeverinţele de venit corelative perioadelor respective.

Astfel, aşa cum rezultă din expunerea lucrărilor cauzei, care nu sunt combătute prin susţinerile din recurs:

- litigiul soluţionat definitiv prin Decizia nr. 1836 din 26 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova a avut ca obiect anularea Deciziei nr. x din 20 martie 2017 emisă de intimata Casa Teritorială de Pensii Dolj şi emiterea unei noi decizii prin valorificarea Adeverinţei nr. x din 17 ianuarie 2017, emisă de S.C. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectări Mine Lignit - S.A. Craiova, începând cu 01.03.2017;

- litigiul soluţionat prin Decizia nr. 3252 din 22 mai 2009, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2008, a avut ca obiect contestaţia formulată împotriva Deciziei nr. x din 30 noiembrie 2005 emisă Casa Teritorială de Pensii Dolj şi recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare conform Adeverinţei nr. x din 29 mai 2008 emisă de S.C. Institutul de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectări Mine Lignit - S.A. Craiova, ca urmare a revizuirii începând cu 01.12.2005.

Astfel fiind, se constată că, sub aspectul modului de calcul al drepturilor de pensie cuvenite intimatului, revizuentele tind să obţină, pe calea revizuirii pentru hotărâri potrivnice, o examinare a legalităţii şi temeiniciei hotărârilor pronunţate în dosare cu obiect diferit, în sensul celor expuse anterior.

Contrar susţinerilor din recurs, instanţa de revizuire, în cercetarea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu avea competenţa de a efectua o examinare a legalităţii şi temeiniciei hotărârilor potenţial potrivnice în opinia revizuentelor pentru a decide care este cea corectă, deoarece scopul acestui motiv de revizuire nu este de a corecta eventuale greşeli de judecată, ci de a asigura respectarea autorităţii de lucru judecat.

Instanţa are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie (Cauza Brumărescu împotriva României, Hotărârea din 28 octombrie 1999, § 61, publicată în M. Of. nr. 414/31.08.2000). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […] (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, §23 - 24, publicată în M. Of. nr. 855/21.12.2010)".

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentele Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia centrală de contestaţii şi Casa Judeţeană de Pensii Dolj împotriva Deciziei nr. 4228 din 10 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 decembrie 2019.

GGC - NN