Revision petition inadmissible for contradictory judgments rendered in the same litigation via successive appeals rather than distinct cases

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin Decizia nr. 679 din 2 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. S.A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1, 6 şi 8 din C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 47 din 17 ianuarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2015.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de revizuire a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de ar. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., întrucât hotărârile potrivnice în opinia revizuentei sunt pronunţate în acelaşi dosar, în căi de atac diferite, respectiv în apel şi în recurs.

2. Cererea de recurs

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1 a declarat recurs revizuenta A. S.A., în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ.

În esenţă, recurenta arată că în mod greşit a fost respinsă cererea de revizuire, argumentând că, în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Decizia nr. 47 din 17 ianuarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă,în Dosarul nr. x/2015 este contrară Deciziei nr. 1203A din 28 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

II. Procedura de filtrare a recursului

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ., care reglementează procedura de filtrare a recursului de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ., "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 24 februarie 2015, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu 21 decembrie 2018.

În cadrul procedurii de filtrare, a fost verificată îndeplinirea cerinţelor prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii, iar, prin încheierea din camera de consiliu de la 18 noiembrie 2019, Completul de filtru a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată pe fond la 9 decembrie 2019. În sensul celor menţionate în raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, completul de filtru a reţinut că cererea de recurs îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., criticile formulate fiind circumscrise motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., deoarece recurenta critică hotărârea atacată pentru încălcarea autorităţii de lucru judecat. Ca urmare a soluţiei de admitere în principiu a recursului, nu pot fi primite susţinerile intimatei de la termenul de astăzi, 9 decembrie 2019, sub aspectul excepţiei nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

III. Considerentele Înaltei Curţi

În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunţate de o secţie civilă a Înaltei Curţi prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenţei unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând criticile din recurs, Completul de 5 judecători constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

Prin cererea de revizuire, în susţinerea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuenta a susţinut că Decizia nr. 47 din 17 ianuarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2015, este contrară Deciziei nr. 1203/A/2017 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Însă, prin Decizia nr. 47 din 17 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursul împotriva Deciziei nr. 1203/A/2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pe care a casat-o în parte, în sensul respingerii apelul declarat de pârâta A. S.A. şi menţinerii celorlalte dispoziţii ale deciziei referitoare la excepţia insuficientei timbrări.

De esenţa motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ca hotărârile definitive potrivnice să fie pronunţate în cauze diferite, în privinţa cărora să existe tripla identitate - părţi, cauză, obiect - pentru a putea fi examinată respectarea autorităţii de lucru judecat.

În cauză, însă, aşa cum corect s-a reţinut în hotărârea atacată, hotărârile potenţial potrivnice au fost pronunţate în acelaşi litigiu ca urmare a exercitării căilor de atac prevăzute de C. proc. civ., respectiv în apel şi în recurs.

Astfel fiind, în ipoteza în care ar fi realizat o examinare a legalităţii şi temeiniciei celor două hotărâri, pronunţate în acelaşi dosar în apel şi în recurs, instanţa de revizuire ar fi exercitat o competenţă specifică unei instanţe de control judiciar.

Însă, contrar susţinerilor din recurs, instanţa de revizuire, subsumat motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu avea competenţa de a efectua o examinare a legalităţii şi temeiniciei hotărârilor potenţial potrivnice în opinia revizuentei pentru a decide care este cea corectă, deoarece scopul acestui motiv de revizuire nu este de a corecta eventuale greşeli de judecată, ci de a asigura respectarea autorităţii de lucru judecat.

Instanţa are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie (Cauza Brumărescu împotriva României, Hotărârea din 28 octombrie 1999, § 61, publicată în M. Of. nr. 414/31.08.2000). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […] (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, §23 - 24, publicată în M. Of. nr. 855/21.12.2010)".

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta A. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 679 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 decembrie 2019.

GGC - NN