Mandatory nature of detention under European Arrest Warrant execution precluding substitution with alternative preventive measures

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 95/P din 05 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020 a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, şi în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 12.02.2020 de către Curtea de Apel din Bastia - Franţa (Dosar penal nr. x/239) faţă de persoana solicitată A. privind executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Hotărârea judecătorească pronunţată de Curtea de Apel din Bastia - Franţa, pentru comiterea infracţiunilor de: recidivă executare muncă ilicită prevăzută de art. 1.8224-1, L.8221-1, L8221-3, L8221-4, L8221-5, L8221-6 din Codul muncii francez, L8224- 1, L8224-3, L8224-4 din Codul muncii francez şi art. 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă angajare a unui străin fără autorizaţie de muncă salariată, prevăzută de art. 18256-2, L8251-1, L5221-8, L5221-2, R.5221-1, R.5221-3 din Codul muncii francez şi pedepsite de art. 1.8256-2, L.8256-3, L8256-4, L8256-6 din Codul muncii francez şi art. 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă operare ilicită de prestare mână de lucru exclusiv în scop lucrativ, prevăzută de art. 18243-1, L8241-1 din Codul muncii francez, 132-8 şi următoarele din C. pen. francez şi pedepsite de art. 18243-1 din Codul muncii francez şi art. 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă exercitare activitate de muncă temporară în afara unei întreprinderi de muncă temporară, prevăzută de art. 1.1254-1, L.1251-2 din Codul muncii francez şi pedepsite de art. 1.1254-1, L. 1254-12 din Codul muncii francez, 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă exercitare activitate de antreprenor de muncă temporară fără declaraţie prealabilă, prevăzută de art. 1. 1254-2, L. 1251-45, R. 1251-4, R. 1251-5 din Codul muncii francez, art. 138 şi urm. din C. pen. francez şi pedepsite de art. 1. 1254-2, L1255- 12 din Codul muncii francez şi art, 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă exercitare activitate de antreprenor de muncă temporară fără garanţie financiară, fapte prevăzute de art. 11254-2, L1251-49, R1251-4, R1251-50, R1251-11 din Codul muncii francez şi pedepsite de art. 11254-2, L1255-12 din Codul muncii francez, 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă de angajare a unui salariat prin antreprenor de muncă temporară fără contract scris conform, prev. de art. 11254-2, LI251-16 din Codul muncii francez, pedepsite de art. 1 1254-2, L1255-12 din Codul muncii francez şi C. pen. francez; recidivă de executare muncă ilicită (2 infracţiuni) prevăzute de art. 18224-1, L8222-2, L8221-3, L8221-4, L8221-5, L8221-6 din Codul muncii francez şi din C. pen. francez; recidivă angajare a unui străin fără autorizaţie de muncă salariată prev. de art. 18256-2, L8251, L5221-8, L5221-2, R5221-1, R5221-3 din Codul muncii francez şi L8256-2, L8253-3, L8256-4, L8256-6 din Codul muncii francez şi art. 132-8 C. pen. francez.

În baza art. 104 alin. (6) şi art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Franţa, cu respectarea regulii specialităţii.

În baza art. 104 alin. (6) şi alin. (10) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 zile, începând cu data de 05.08.2020 şi până la data de 03.09.2020, inclusiv, în vederea predării.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus emiterea mandatului de arestare în vederea predării, pe numele persoanei solicitate A.

În baza art. 272 alin. (2) C. proc. pen., onorariul interpretului de limba franceză, în cuantum de 135 RON, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În urma analizării actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa de fond a constatat că faţă de persoana solicitată A. a fost emis, la data de 12.02.2020, de către Curtea de Apel din Bastia - Franţa un mandat european de arestare, în vederea executării unei pedepse de 2 ani închisoare aplicată prin hotărârea judecătorească pronunţată de către instanţa anterior menţionată, acesta fiind acuzat că, în calitatea sa de administrator al societăţii B. S.R.L. a exercitat activitate economică majoritar în Franţa, iar în perioada 01.07.2012 - 17.10.2012, în Aleria - Franţa, a desfăşurat mai multe activităţi cu încălcarea dispoziţiilor legale privind Codul muncii francez (nedepunere declaraţii nominale de angajare persoane, neîntocmire a dovezilor privind plata salariilor, sustragere de la declaraţiile cu privire la salariaţi sau contribuţii sociale, cotizaţii sociale sau documente ce vizau Administraţia Fiscală, efectuare de angajări fără documentaţii prevăzute de lege, prestarea de muncă în afara cadrului legal, exercitarea de activităţi în afara cadrului unei întreprinderi de muncă temporară, neîntocmirea de documente privind salariaţii, neîntocmirea contractelor de muncă, angajarea de salariaţi străini fără titlu, care exercitau activităţi în afara cadrului legal - pentru angajaţii C., D. şi numitul E.).

În sarcina persoanei solicitate, s-a mai reţinut că, în perioada anterior menţionată, a desfăşurat activităţi de producţie, transformare, reparare, prestări de servicii sau realizări de acte de comerţ, exercitând astfel o activitate de antreprenor de muncă, sustrăgându-se de la obligaţiile legale de a solicita înmatricularea în Registrul Societăţilor sau în Registrul Comerţului şi nedepunând declaraţiile obligatorii la Administraţia Fiscală ori la organismele de protecţie socială.

La data de 04.08.2020, persoana solicitată a fost depistată de către lucrătorii de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa - Serviciul de Investigaţii Criminale şi a fost condus la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, pentru a fi prezentat procurorului, în baza mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare franceze.

Astfel, în prezenţa apărătorului ales şi a interpretului de limba franceză, procurorul a procedat la aducerea la cunoştinţa persoanei solicitate a cererii autorităţilor judiciare franceze şi la audierea persoanei, aceasta precizând că nu este de acord să fie predată autorităţilor judiciare din Franţa.

Prin Ordonanţa nr. 650/II/5/2020 din 04.08.2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa procurorul a dispus reţinerea persoanei solicitate pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 04.08.2020, ora 23:55, până la data de 05.08.2020, ora 23:55.

Instanţa de fond, verificând admisibilitatea cererii, a constatat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. conţine toate elementele prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, republicată, nu au fost formulate obiecţii cu privire la identitate, persoana solicitată a fost informată cu privire la drepturile conferite de dispoziţiile art. 106 din Legea nr. 302/2004 şi nu există niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, infracţiunile descrise în cuprinsul mandatului fiind pedepsite şi de legea penală română.

S-a reţinut totodată că, raportat la circumstanţele cauzei, caracterul urgent al procedurii judiciare, scopul concret urmărit, respectiv asigurarea executării mandatului european de arestare, natura şi gravitatea acuzaţiei aduse persoanei solicitate, se justifică luarea măsurii arestului preventiv faţă de persoana solicitată.

Ca urmare, constatând îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege, instanţa de fond a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi a dispus punerea în executare mandatului european de arestare emis la data de 12.02.2020 de către Curtea de Apel din Bastia - Franţa în Dosarul penal nr. x/239, pe numele persoanei solicitate A.

Referitor la cererea persoanei solicitate de amânare a predării către statul emitent, motivat de situaţia creată la nivel global de infecţia cu coronavirusul SARS-CoV-2, Curtea a apreciat că predarea persoanei solicitate se poate realiza în termenele prevăzute de lege în condiţiile în care, în prezent, numărul persoanelor infectate şi al celor decedate este mult mai mic în Franţa, decât în România.

Neîntemeiată a fost apreciată şi susţinerea formulată, în acelaşi context, referitoare la angajarea de apărători aleşi în Franţa în vederea formulării de căi de atac, în condiţiile în care nu au fost prezentate niciun fel de înscrisuri doveditoare sub acest aspect.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, persoana solicitată A. a formulat contestaţie, învederând că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a emis mandatul european de arestare şi solicitând ca, până la predarea sa către autorităţile judiciare franceze, să fie plasat în arest la domiciliu, sau sub control judiciar, în vederea organizării în bune condiţii a afacerilor pe care le deţine pe teritoriul României.

Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru motivele arătate în continuare.

Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identităţii persoanei solicitate şi a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie şi în limba pe care o înţelege, mandatul european de arestare şi, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoştinţa acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialităţii, precum şi posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situaţia în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiaşi articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziţiei sale faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventualele obiecţii privind identitatea.

Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluţionează cauza prin sentinţă, iar, în situaţia în care admite cererea formulată de autorităţile judiciare solicitante, emite de îndată un mandat de arestare, al cărui conţinut şi ale cărui condiţii de executare sunt prevăzute de dispoziţiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ţine seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conţinutul şi forma prevăzute de art. 87 din actul normativ şi dacă, în speţă, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menţionate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere şi poziţia persoanei solicitate cu privire la regula specialităţii, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Verificând actele dosarului în raport cu aceste dispoziţii, Înalta Curte constată, din analiza conţinutului mandatului european de arestare emis la data de 12.02.2020 de către Curtea de Apel din Bastia - Franţa, în Dosarul penal nr. x/239, că faţă de numitul A. a fost emis un mandat naţional de arestare în vederea executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Hotărârea judecătorească pronunţată de Curtea de Apel din Bastia - Franţa, pentru comiterea infracţiunilor de: recidivă executare muncă ilicită prev. de art. 1.8224-1, L.8221-1, L8221-3, L8221-4, L8221-5, L8221-6 din Codul muncii francez, L8224- 1, L8224-3, L8224-4 din Codul muncii francez şi art. 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă angajare a unui străin fără autorizaţie de muncă salariată, prev. de art. 18256-2, L8251-1, L5221-8, L5221-2, R.5221-1, R.5221-3 din Codul muncii francez şi pedepsite de art. 1.8256-2, L.8256-3, L8256-4, L8256-6 din Codul muncii francez şi art. 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă operare ilicită de prestare mână de lucru exclusiv în scop lucrativ, prevăzută de art. 18243-1, L8241-1 din Codul muncii francez, 132-8 şi următoarele din C. pen. francez şi pedepsite de art. 18243-1 din Codul muncii francez şi art. 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă exercitare activitate de muncă temporară în afara unei întreprinderi de muncă temporară, prevăzută de art. 1.1254-1, L.1251-2 din Codul muncii francez şi pedepsite de art. 1.1254-1, L. 1254-12 din Codul muncii francez, 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă exercitare activitate de antreprenor de muncă temporară fără declaraţie prealabilă, prevăzută de art. 1. 1254-2, L. 1251-45, R. 1251-4, R. 1251-5 din Codul muncii francez, art. 138 şi urm. din C. pen. francez şi pedepsite de art. 1. 1254-2, L1255- 12 din Codul muncii francez şi art, 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă exercitare activitate de antreprenor de muncă temporară fără garanţie financiară, fapte prevăzute de art. 11254-2, L1251-49, R1251-4, R1251-50, R1251-11 din Codul muncii francez şi pedepsite de art. 11254-2, L1255-12 din Codul muncii francez, 132-8 şi următoarele din C. pen. francez; recidivă de angajare a unui salariat prin antreprenor de muncă temporară fără contract scris conform, prev. de art. 11254-2, LI251-16 din Codul muncii francez, pedepsite de art. 1 1254-2, L1255-12 din Codul muncii francez şi C. pen. francez; recidivă de executare muncă ilicită (2 infracţiuni) prevăzute de art. 18224-1, L8222-2, L8221-3, L8221-4, L8221-5, L8221-6 din Codul muncii francez şi din C. pen. francez; recidivă angajare a unui străin fără autorizaţie de muncă salariată prev. de art. 18256-2, L8251, L5221-8, L5221-2, R5221-1, R5221-3 din Codul muncii francez şi L8256-2, L8253-3, L8256-4, L8256-6 din Codul muncii francez şi art. 132-8 C. pen. francez.

În fapt, s-a reţinut că, în calitatea sa de administrator al societăţii B. S.R.L. a exercitat activitate economică majoritar în Franţa, iar în perioada 01.07.2012 - 17.10.2012, în Aleria - Franţa, a desfăşurat mai multe activităţi cu încălcarea dispoziţiilor legale privind Codul muncii francez (nedepunere declaraţii nominale de angajare persoane, neîntocmire a dovezilor privind plata salariilor, sustragere de la declaraţiile cu privire la salariaţi sau contribuţii sociale, cotizaţii sociale sau documente ce vizau Administraţia Fiscală, efectuare de angajări fără documentaţii prevăzute de lege, prestarea de muncă în afara cadrului legal, exercitarea de activităţi în afara cadrului unei întreprinderi de muncă temporară, neîntocmirea de documente privind salariaţii, neîntocmirea contractelor de muncă, angajarea de salariaţi străini fără titlu, care exercitau activităţi în afara cadrului legal - pentru angajaţii C., D. şi numitul E.).

În sarcina persoanei solicitate, s-a mai reţinut că, în perioada anterior menţionată, a desfăşurat activităţi de producţie, transformare, reparare, prestări de servicii sau realizări de acte de comerţ, exercitând astfel o activitate de antreprenor de muncă, sustrăgându-se de la obligaţiile legale de a solicita înmatricularea în Registrul Societăţilor sau în Registrul Comerţului şi nedepunând declaraţiile obligatorii la Administraţia Fiscală ori la organismele de protecţie socială.

Ca atare, aşa cum a reţinut şi prima instanţă, mandatul european de arestare emis pe numele persoanei A. întruneşte condiţiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menţionate toate informaţiile enumerate în acest text de lege.

Totodată, Înalta Curte observă, în acord cu judecătorul fondului, că faptele reţinute de autorităţile judiciare sunt incriminate şi de legea penală română, în infracţiunea de evaziune fiscală în modalitatea normativă privind ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, fiind sancţionată cu închisoarea de la 2 la 8 ani.

Deopotrivă, se are în vedere că, în momentul audierii în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, la termenul din 05 august 2020, persoana solicitată A. a precizat că se opune predării către autorităţile emitente ale mandatului, prevalându-se, totodată, de regula specialităţii şi necontestându-şi identitatea.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte constată că, în cauză, nu a fost invocat şi nici nu se identifică vreunul din motivele de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.

În ceea ce priveşte susţinerile contestatorului în sensul că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor imputate, iar mandatul european de arestare emis de autorităţile franceze nu se bazează pe fapte reale, Înalta Curte arată că antamarea vinovăţiei ori examinarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor care motivează mandatul european de arestare excedează analizei în prezenta procedură, având în vedere prevederile art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 care stabilesc că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-Cadru a Consiliului nr. 584/2002/JAI din 13 iunie 2002, aşa încât verificarea acestor aspecte revine în competenţa exclusivă a autorităţilor judiciare ale statului emitent.

Referitor la solicitarea privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, instanţa supremă arată că, în actualul stadiu procesual, nu poate forma obiect de analiză temeinicia solicitării contestatorului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu sau controlul judiciar, atâta timp cât, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 104 alin. (6) - (11) din Legea nr. 302/2004, rezultă că măsurile preventive reglementate de art. 202 alin. (4) lit. b), c) şi d) C. proc. pen.. (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune şi arestul la domiciliu) pot fi dispuse doar pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare desfăşurate în faţa instanţei, nu şi la finalizarea acesteia prin admiterea cererii formulate de autorităţile judiciare solicitante, când, odată cu încuviinţarea predării, organul judiciar român trebuie să emită de îndată şi un mandat de arestare (conform alin. (13) al art. 104 din Legea nr. 302/2004), astfel încât luarea măsurii arestării preventive a persoanei solicitate este obligatorie, iar nu facultativă.

Faţă de cele expuse mai sus, Înalta Curte constată că instanţa de fond a apreciat, în mod corect, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare emis la data de 12.02.2020 de către Curtea de Apel din Bastia - Franţa (Dosar penal nr. x/239) faţă de persoana solicitată A., întrucât acesta a fost emis în vederea executării pedepsei de 2 ani închisoare, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea şi nu există niciun impediment la executare din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.

Pentru motivele de mai sus, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 95/P din 05 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 500 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei, iar onorariul interpretului de limba franceză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 95/P din 05 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul interpretului de limba franceză se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 500 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 august 2020.

GGC - NN