Inadmissibility of revision appeal against preliminary chamber decision on non-prosecution complaint

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 155 din data de 20 decembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală, în temeiul art. 459 alin. (5) şi alin. (7) teza a-II-a C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12.11.2018 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Suceava a reţinut următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 79 din data de 12.11.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanţei nr. 86/II/2/2018 din data de 04.07.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi a Ordonanţei nr. 100/P/2018 din data de 19.06.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Prin aceeaşi încheiere, în temeiul art. 289 alin. (9) C. proc. pen., s-a dispus trimiterea plângerii formulate de petentul A. împotriva doamnei Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, B., sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., şi favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 C. pen., spre competentă soluţionare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Curtea a reţinut că hotărârile judecătoreşti sunt supuse căilor de atac determinate de lege, legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiţiei, pronunţarea de hotărâri judecătoreşti care să corespundă legii şi adevărului şi care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părţilor din proces.

Potrivit dispoziţiilor C. proc. pen., admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În cauză, Curtea a constatat că revizuentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12.11.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018, având ca obiect plângere împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată (art. 340 C. proc. pen.).

Potrivit dispoziţiilor art. 452 alin. (1) C. proc. pen., pot fi supuse revizuirii hotărârile judecătoreşti definitive, atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă.

Totodată, Curtea a precizat că din interpretarea textului anterior menţionat, rezultă că cererea de revizuire trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluţionat fondul cauzei, cu privire la acţiunea penală şi civilă exercitată în cursul procesului penal împotriva unui inculpat, iar nu o hotărâre pronunţată într-o altă cale de atac.

Or, în cauză, hotărârea a cărei revizuire s-a cerut nu este dintre acelea care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, întrucât încheierea atacată este pronunţată în procedura soluţionării plângerii de către judecătorul de cameră preliminară (art. 341 C. proc. pen.).

Prin urmare, Curtea a constatat că revizuentul a exercitat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, dar nesusceptibile de a fi atacată cu calea extraordinară de atac a revizuirii.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Împotriva acestei încheieri, revizuentul petent a formulat contestaţie.

În esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei formulate, şi pe cale de consecinţă, admiterea în principiu a cererii de revizuire formulată împotriva încheierii penale nr. 79 din data de 12.11.2018 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018.

Examinând contestaţia formulată de revizuentul A., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibilă, urmând a o respinge pentru considerente ce vor fi expuse:

Prealabil analizării contestaţiei formulate de revizuentul A., Înalta Curte va nota limitele şi specificul căii de atac a revizuirii, astfel cum sunt definite în cuprinsul dispoziţiilor art. 452 - 459 C. proc. pen., norme care statuează că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanţei penale să revină asupra propriei sale hotărâri şi, în acelaşi timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate şi înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, descoperite după judecată şi care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

Din coroborarea dispoziţiilor art. 453 (cazurile de revizuire), art. 455 (persoanele care pot cere revizuire), art. 459 (admiterea în principiu) C. proc. pen. rezultă că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce priveşte exclusiv hotărârile judecătoreşti prin care s-a soluţionat fondul cauzei, în acest sens fiind şi Decizia nr. 42 din 14.02.2005 pronunţată de Înalta Curte - Completul de 9 judecători, decizie prin care s-a statuat că pot fi atacate cu revizuire numai hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, cererea de revizuire îndreptată împotriva altei hotărâri definitive fiind inadmisibilă. Această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în raport de dispoziţiile noului C. proc. pen., cazurile de revizuire prevăzute la art. 453 şi art. 465 din noul C. proc. pen. reluând în esenţă cazurile de revizuire din legea veche.

Aplicând aceste consideraţii teoretice în cauză, Înalta Curte constată că cererea de revizuire nu poate fi exercitată decât împotriva unei hotărâri penale prin care s-a dispus asupra fondului cauzei; or, în speţă, revizuentul a formulat cerere de revizuire împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12.11.2018 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanţei nr. 86/II/2/2018 din data de 04.07.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi a Ordonanţei nr. 100/P/2018 din data de 19.06.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În acest context argumentativ, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 459 alin. (7) C. proc. pen. hotărârea prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea; or, în speţă, conform art. 341 alin. (8) C. proc. pen., Încheierea penală nr. 79 din data de 12.11.2018 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018 este definitivă.

Aşadar, având în vedere că revizuentul a declarat calea extraordinară de atac împotriva unor hotărâri nesusceptibile de reformare, Înalta Curte reţine inadmisibilitatea căii de atac, sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordine de drept.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de revizuentul petent respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul revizuent A. împotriva încheierii nr. 155 din data de 20 decembrie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de revizuentul petent Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul revizuent A. împotriva Încheierii nr. 155 din data de 20 decembrie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul revizuent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2020.

GGC - NN