Unpaid community labor exception in suspended sentence supervision based on documented psychiatric unfitness

Deliberând, asupra apelurilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 131/F din 03.07.2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul art. 228, alin. (1), C. pen., raportat la art. 229, alin. (1), lit. b), c), d) şi alin. (2), lit. b), C. pen., cu aplicarea art. 396, alin. (10), C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, împotriva persoanei vătămate SC "B." SRL

În temeiul art. 67, alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) şi b), C. pen., pe perioada de 3 ani.

În temeiul art. 65, alin. (1), C. pen., a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi, prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) şi b), C. pen.

În temeiul art. 91, alin. (1), C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe durata termenului de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 91, alin. (1) şi alin. (2), C. pen.

În temeiul art. 93, alin. (1), C. pen., s-a hotărât ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a. să se prezinte la Serviciul de probaţiune Bucureşti, la datele stabilite de acesta;

b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d. să comunice schimbarea locului de muncă;

e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93, alin. (2), lit. c) şi d), C. pen., l-a obligat pe inculpat ca, pe durata termenului de supraveghere, să se supună măsurilor de control, tratament şi îngrijire medicală, precum şi să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei de executare.

În temeiul art. 94, alin. (1), C. pen., s-a hotărât ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93, alin. (1), lit. c) - e), C. pen. se comunică Serviciului de probaţiune Bucureşti.

În temeiul art. 94, alin. (2), teza a II-a, C. pen., s-a hotărât ca verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în art. 93, alin. (2), lit. c) şi d), C. pen. se face de către organele abilitate, care vor sesiza Serviciul de probaţiune Bucureşti cu privire la orice încălcare a acestora.

I-a pus în vedere inculpatului disp. art. 96, alin. (1) şi alin. (4), C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul în care, pe parcursul termenului de supraveghere, nu respectă, cu rea-credinţă, măsurile de supraveghere sau nu-şi execută obligaţiile stabilite ori comite o nouă infracţiune.

Pedeapsa complementară se execută conform art. 68, alin. (1), lit. b), C. pen.

Pedeapsa accesorie se execută în cazul în care inculpatul este condamnat la pedeapsa închisorii, cu executare în regim de detenţie.

În temeiul art. 208, alin. (5), C. proc. pen., a menţinut, pe perioada de 60 zile, măsura preventivă a controlului judiciar, luată prin Ordonanţa din data de 9.12.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, din Dosarul nr. x/2018, astfel cum a fost modificată prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 30.01.2019 a Judecătorului de Cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, din Dosarul nr. x/2019.1.

În temeiul art. 397, alin. (1), C. proc. pen., a luat act că persoana vătămată SC "B." SRL nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul material fiind recuperat în întregime, prin restituire.

În temeiul art. 112, alin. (1), lit. b), C. pen., a luat măsura de siguranţă a confiscării speciale de la inculpat a bunurilor folosite la comiterea infracţiunii, ridicate în baza procesului-verbal din data de 9.12.2018, întocmit de Poliţia Sectorului 1 Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale şi depuse la Camera de corpuri delicte a Poliţiei Sectorului 1 Bucureşti, în baza dovezii seria x, nr. x din data de 18.01.2019 .

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul din data de 25.01.2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, din Dosarul nr. x/2018, s-a dispus trimiterea în judecată, sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar, a inculpatului A., avocat în Baroului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228, alin. (1), C. pen., raportat la art. 229, alin. (1), lit. b), c), d) şi alin. (2), lit. b), C. pen., reţinându-se în sarcina sa, în sinteză, că, în noaptea de 4.12.2018, în jurul orei 22:00, a pătruns, deghizat, cu perucă şi mască, folosind o cartelă de acces care a aparţinut unui fost angajat al persoanei vătămate, în interiorul sediului persoanei vătămate SC "B." SRL, situat în municipiul Bucureşti, Calea x, corp B, de unde a sustras, din încăperea serverului, din seiful mic, suma de 134.737,88 RON, iar din seiful mare un număr de 400 de bonuri valorice "C.", fiecare în valoare de 50 RON, prin urmare în valoare totală de 20.000 RON, un număr de 75 de bonuri valorice "D.", fiecare în valoare de 50 RON, dezactivate, precum şi un telefon mobil marca x, valoarea totală a prejudiciului material fiind în sumă de 156.207 RON.

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 21.03.2019, din Dosarul nr. x/2019, Judecătorul de Cameră preliminară, în temeiul art. 346, alin. (1), C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanţei de judecată, prin Rechizitoriul din data de 25.01.2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, din Dosarul nr. x/2018, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de 21.06.2019, după citirea actului de sesizare, inculpatul, personal, a optat pentru procedura simplificată prevăzută de art. 374, alin. (4), C. proc. pen., raportat la art. 396, alin. (10), C. proc. pen. Curtea a procedat la audierea inculpatului, care a descris şi recunoscut fapta penală .

În apărare, inculpatul a formulat, fiindu-i încuviinţată, proba cu înscrisuri în circumstanţiere, depunând la dosar procesul-verbal din data de 25.01.2019, întocmit de Biroul de mediator E., în original, e-mail din data de 23.05.2019, trimis de inculpat către partea civilă, certificat medical nr. 12/10.12.2018, emis de Cabinet psihoterapie "F.", în original, caracterizare, cu număr de ieşire x/21.05.2019, întocmită de acelaşi cabinet de psihoterapie, în original, înscris olograf, numit "caracterizare", din data de 22.05.2019, întocmit de G. .

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut, pe situaţia de fapt, că inculpatul, avocat suspendat în cadrul Baroului Bucureşti, după o pregătire prealabilă şi în detaliu, a pătruns, pe data de 4.12.2018, în jurul orei 22:00, deghizat, cu perucă blondă şi mască "H.", folosind o cartelă de acces care a aparţinut unui fost angajat al persoanei vătămate, pentru a nu fi identificat, în interiorul sediului persoanei vătămate SC "B." SRL, situat în mun. Bucureşti, Calea x, corp B, de unde a sustras, din încăperea serverului, din seiful mic, suma de 134.737,88 RON, iar din seiful mare un număr de 400 de bonuri valorice "C.", fiecare în valoare de 50 RON, prin urmare în valoare totală de 20.000 RON, un număr de 75 de bonuri valorice "D.", fiecare în valoare de 50 RON, dezactivate, precum şi un telefon mobil marca x, valoarea totală a prejudiciului material fiind în sumă de 156.207 RON, care a fost recuperat, în întregime, prin restituire.

A constatat că, în cursul urmăririi penale, au fost administrate probe certe de vinovăţie.

Astfel, în procesul-verbal de cercetare la faţa locului din data de 6.12.2018, întocmit de secţia 1 Poliţie, la care au fost ataşate schiţa locului şi planşe fotografice, au fost consemnate, în detaliu, traseul prin clădire, care presupune cartele de acces, până la sediul societăţii comerciale persoană vătămată, unde pătrunderea în interior se face tot în baza unei cartele de acces, apoi dispunerea camerelor şi urmele găsite, printre care un bilet în limba germană, ridicat din interiorul seifului de culoare negru. Martorul de la urmărire penală I., office manager la SC "B." SRL, în declaraţia sa amplă din data de 6.12.2018, a arătat că, pe data de 5.12.2018, ora 17:30, împreună cu martorul J., colega sa, a constatat că seiful mic nu poate fi deschis, prezentând eroare de cod, iar, pe data de 6.12.2018, în jurul orei 9:00, martorul K., colega sa, a constatat lipsa bonurilor valorice şi a telefonului mobil marca x, din seiful mare, astfel că au mers să vizioneze imaginile captate de camerele de supraveghere, când au constatat că, pe data de 4.12.2018, ora 22:04, o persoană necunoscută, cu mască pe faţă şi perucă blondă, folosind cartela de acces, a pătruns în sediu, şi-a lăsat poşeta pe canapeaua de la intrare, s-a dezbrăcat de geacă şi a aşezat-o cu grijă, tot pe canapea, a colectat toate laptopurile şi le-a depozitat într-o valiză luată dintr-o cameră, apoi a intrat în camera serverului, a deschis seiful mare, aparent cu ajutorul unei tablete, din interiorul căruia a luat mai multe bonuri valorice şi un telefon mobil, pe urmă a deschis, în acelaşi mod, seiful mic, din interiorul căruia a luat 6 teancuri cu bancnote, pe care le-a sărutat, a făcut o fotocopie de pe o hârtie, scoasă din poşeta sa, găsită de către organele de poliţie în seif, cu mesajul "L. a înşelat prea mulţi clienţi.

Aceasta este o mică revanşă. Vă rugăm să luaţi în considerare solicitările noastre de restituire sau ne vom întoarce", şi, la un moment dat, a părut că apelează o persoană, a vorbit la telefon, gesticulând din mână, după care a luat laptopurile din valiză şi le-a aşezat la loc, a intrat într-un birou şi a ieşit, mimând o sperietură . În declaraţia sa, tot de la urmărire penală, din data de 11.12.2018, a mai precizat că cardul de acces cu terminaţia 07411, pe care inculpatul l-a folosit, a aparţinut lui M., fost angajat, păstrându-l în sertarul de la biroul său, împreună cu alte carduri de acces active, că pe data de 5.12.2018 inculpatul a sunat-o şi i-a spus că va lipsi, pentru că nu se simte bine, iar, pe aceeaşi dată, în jurul orei 17:00, în mod neobişnuit, martora K., colega sa, a primit un apel telefonic de la inculpat, care a întrebat dacă totul este în regulă la birou, apoi, pe data de 6.12.2018, dimineaţa, inculpatul a adresat, telefonic, aceeaşi întrebare lui G., coleg de serviciu, care, la fel, a fost surprins, pe urmă, pe data de 8.12.2018, l-a sunat din nou şi i-a spus că este autorul furtului, că inculpatul i-a predat, pe data de 10.12.2018, autoturismul de serviciu marca x şi cartela sa de acces cu terminaţia 07415 .

Susţinerile sale au fost confirmate de martorul de la urmărire penală K., asistent manager, prin declaraţia sa din data de 6.12.2018, precum şi prin declaraţia din data de 19.12.2018, în care a mai precizat că inculpatul o ajuta să transporte pachetele conţinând vouchere "N.", de la recepţie în camera serverului, astfel că a fost prezent în timp ce introducea codul de acces la seiful mare .

Imaginile captate de camerele de supraveghere din interiorul societăţii comerciale persoană vătămată, pentru perioada 10.09.2018 - 4.12.2018, au fost ridicate în baza procesului-verbal din data de 7.12.2018 şi au fost depuse planşe fotografice anterioare comiterii infracţiunii, care-l înfăţişează pe inculpat în camera serverului, fie însoţit de o colegă, fie singur, cotrobăind sau deschizând uşa de acces a unui seif, conştient fiind că există camere de supraveghere, spre care, la un moment dat, priveşte direct .

Inculpatul, la urmărirea penală, a declarat, pe data de 8.12.2018, în calitate de suspect, că, iniţial, în anul 2013, a fost angajatul persoanei vătămate, în baza unui contract individual de muncă, după care, începând cu anul 2014, relaţia sa contractuală a continuat în baza unui contract de prestări servicii, fiindu-i puse la dispoziţie un autoturism de serviciu marca x, cu număr de înmatriculare x, cartelă de acces şi un calculator; a cunoscut cifrul de la seiful mare, surprinzând-o, în mod accidental, pe martora K. când a format primele 3 cifre şi restul l-a dedus cunoscând Codul fiscal al societăţii comerciale, iar, în cursul lunii noiembrie, l-a încercat şi a reuşit să deschidă uşa seifului respectiv, în timp ce codul de acces pentru seiful mic l-a aflat căutând, pe reţeaua Internet, date privind marca seifului;

începând cu a doua jumătate a lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie ale anului 2018, a început să-şi procure obiecte de vestimentaţie feminină şi o mască, pe data de 3.12.2018 a făcut o rezervare telefonică pentru o cameră dintr-o unitate hotelieră de pe Str. x, din Sectorul 2 Bucureşti, spunându-i soţiei sale că pe data de 4.12.2018 pleacă la Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, de unde se va întoarce pe data de 5.12.2018; pe urmă, a închiriat un autoturism marca x, de la SC "O." SRL, de la biroul din cadrul Hotelului "P." Bucureşti, pe care l-a preluat pe data de 4.12.2018, în jurul orei 15:00, deplasându-se la camera de hotel închiriată, de unde a preluat autoturismul de serviciu, cu care s-a deplasat în localitatea Nistoreşti, judeţul Prahova, unde a alimentat autoturismul şi s-a întors în municipiul Bucureşti, la unitatea hotelieră, pentru a se deghiza, a mers la un mall din Calea x, Sectorul 1 Bucureşti, la un salon de înfrumuseţare, pentru a-şi aranja peruca, a cumpărat o pereche de mănuşi chirurgicale şi, în parcare, a scos numărul de înmatriculare al autoturismului, a mers la sediul societăţii comerciale, unde, folosind cartela de acces care nu-i aparţinea, a intrat la toaleta femeilor de la parterul clădirii, pentru a întări ideea paznicilor că, în clădire, se află o femeie, apoi a pătruns în sediul persoanei vătămate, a adunat, într-o valiză, mai multe laptopuri, a intrat în camera serverului, s-a apropiat de seiful cel mare şi, simulând descoperirea codului de acces, l-a deschis, luând din interior mai multe bonuri valorice şi telefonul mobil marca x; a procedat, în mod similar, la deschiderea seifului mic, din interiorul căruia a luat mai multe sume de bani, a fotocopiat biletul cu mesaj, pe care-l avea deja asupra sa, a simulat o convorbire telefonică, a aşezat la loc laptopurile, după care a plecat şi, pe drum, a oprit, pentru a monta plăcuţele de înmatriculare, ajungând la unitatea hotelieră din Sectorul 2 Bucureşti, în jurul orei 00:00; pe data de 5.12.2018 a restituit autoturismul, a mers la unitatea hotelieră din Sectorul 2 Bucureşti, de unde a preluat autoturismul de serviciu, cu care s-a deplasat în oraşul Sinaia, judeţul Prahova, aruncând, pe drum, într-o pădure, obiectele folosite la deghizarea sa, inclusiv geanta, iar, la întoarcerea în mun.

Bucureşti, a depozitat bunurile sustrase într-o cutie pe care o închiriase de la SC "Q." SRL, de pe B-dul x, Sectorul 3 Bucureşti, încă din data de 29.11.2018, şi, de asemenea, pe data de 5.12.2018 a depus, de la un bancomat, suma de 20.000 RON într-un cont bancar personal .

Martorul de la urmărire penală R. a declarat, pe data de 17.12.2018, că este administrator la Hotelul "S." SRL, situat în municipiul Bucureşti, Str. x, şi că, pe data de 29.11.2018, inculpatul a făcut o rezervare electronică pentru o cameră, în perioada 29.11.2018-30.11.2018, însă nu s-a prezentat, după care, pe data de 4.12.2018, în jurul orei 12:00, inculpatul i-a telefonat şi i-a spus că nu s-a putut prezenta din motive personale, făcând o altă rezervare de o cameră, pentru perioada 4.12.2018-5.12.2018; pe urmă, pe data de 4.12.2018, în jurul orei 22:30, a primit telefon de la angajatul T., care i-a comunicat că inculpatul a coborât din cameră purtând o perucă blondă şi sâni falşi, întrebând dacă-i stă bine, iar, pe data de 5.12.2018, în jurul orei 15:00, inculpatul i-a dat telefon şi i-a spus că şi-a uitat geaca în camera de hotel .

În baza procesului-verbal din data de 7.12.2018, întocmit de Poliţia Sectorului 1 Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale, au fost ridicate imaginile surprinse de camerele de supraveghere de la SC "U." SRL, care asigură paza clădirii situată pe Calea x, Sectorul 1 Bucureşti, iar, potrivit procesului-verbal din data de 18.01.2019, întocmit de Poliţia Sectorului 1 Bucureşti, de vizionare a acestor imagini, se observă, în jurul orei 22:00, autoturismul marca x, fără număr de înmatriculare, de culoare alb, din care coboară o persoană cu păr blond sau cu perucă blondă, geacă lungă de culoare închisă şi geantă pe braţul drept, apoi părăseşte clădirea în jurul orei 23:30, având în mână nişte hârtii .

Conform procesului-verbal din data de 8.12.2018, întocmit de Poliţia Sectorului 1 Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale, însoţit de planşe fotografice, autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, a fost oprit în traficul rutier pe data de 8.12.2018, în jurul orei 11:15, fiind condus de inculpat, asupra căruia au fost găsite trei teancuri cu bani. Pe urmă, pe aceeaşi dată, de 8.12.2018, în jurul orei 15:20, inculpatul a condus organele de poliţie la SC "Q." SRL, de pe B-dul x, nr. 42J, Sectorul 3 Bucureşti, unde se afla caseta de valori închiriată, în care au fost găsite depozitate o pungă conţinând teancuri cu bancnote, pachetele cu bonuri valorice şi telefonul marca x, după cum atestă procesul-verbal din data de 8.12.2018, întocmit de Poliţia Sectorului 1 Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale, cu planşele fotografice înfăţişând bunurile . Prin adresa nr. x/14.12.2018, SC "Q." SRL a comunicat faptul că P.F.A. A. a închiriat unitatea de depozitare, în baza contractului de închiriere nr. x/28.11.2018, începând cu data de 30.11.2018, pe o perioadă nedeterminată, înscris care a fost comunicat şi ataşat la dosar .

De asemenea, inculpatul a condus organele judiciare la locul în care a abandonat bunurile folosite la deghizarea sa, găsite şi ridicate la o distanţă de aproximativ 2 km faţă de localitatea Posada din judeţul Prahova, după cum s-a consemnat în procesul-verbal din data de 9.12.2018, întocmit de Poliţia Sectorului 1 Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale, însoţit de planşe fotografice .

Toate aceste dovezi coroborate confirmă situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei penale, curtea de apel a constatat că, în mod corect, a fost reţinută varianta agravată a furtului calificat de la alin. (2), lit. b) al art. 229, C. pen., privind violarea sediului profesional, atâta timp cât inculpatul a intrat în sediul persoanei vătămate în afara orelor sale de program, fără consimţământul reprezentantului legal sau al oricărei persoane împuternicite în acest sens şi folosind o cartelă de acces care aparţinuse şi fusese predată societăţii comerciale de către un fost angajat, pentru a nu folosi propria cartelă de acces care l-ar fi identificat. Prin urmare, inculpatul a pătruns în sediul persoanei vătămate în mod ilegal.

La individualizarea judiciară a pedepsei închisorii, Curtea a avut în vedere limitele speciale, astfel cum au fost reduse cu o treime, potrivit art. 396 alin. (10) C. proc. pen., cuprinse între 1 an şi 4 luni închisoare şi 4 ani şi 8 luni închisoare.

A mai avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74, alin. (1), C. pen., şi anume gradul de pericol social ridicat al faptei penale, prin calitatea de avocat a inculpatului, prin modalitatea de comitere, respectiv în baza unui plan elaborat şi stabilit în detaliu, cu mult timp înainte, care a presupus studierea locaţiilor, aflarea codurilor de acces şi deschiderea, prealabilă, a uşilor de acces ale seifurilor, procurarea de obiecte necesare deghizării, închirierea de autoturism, cameră de hotel şi casetă de valori, pentru depozitarea bunurilor pe care urma să le sustragă, gesturile teatrale executate la faţa locului şi biletul lăsat în seif, pentru a induce în eroare cu privire la autor, precum şi prin valoarea ridicată a prejudiciului material, care a fost acoperit, în totalitate, prin restituire, inclusiv datorită atitudinii sincere a inculpatului, dar fără a se putea reţine circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 75, alin. (2), lit. a), C. pen., care presupune un efort depus de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, şi nu un simplu comportament de recunoaştere şi de restituire a bunului sustras, după prinderea sa imediată. Totodată, a constatat că nu există nicio împrejurare reală uşurătoare, aptă să diminueze gravitatea infracţiunii ori periculozitatea inculpatului, pentru a putea fi reţinută circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 75, alin. (2), lit. b), C. pen., invocată de inculpat, dar fără a o motiva.

Pe lângă aceste circumstanţe reale, curtea de apel a avut în vedere persoana inculpatului, în vârstă de 37 de ani la data faptei penale, care are studii superioare juridice, este de profesie avocat, este căsătorit şi are un minor în întreţinere, locuieşte cu chirie într-un apartament modest, însă a afirmat că nu a comis infracţiunea pentru a obţine bani, deşi, după cum rezultă din declaraţia martorului I., care a redat imaginile surprinse de camerele de supraveghere, inculpatul a sărutat banii după ce i-a scos din seif. Potrivit procesului-verbal de efectuare a unor verificări din data de 6.12.2018, întocmit de Poliţia Sectorului 1 Bucureşti, inculpatul, care este avocat în Baroul Bucureşti, începând cu anul 2005, locuieşte, cu chirie, împreună cu soţia sa, V., şi cu minorul acestora, W., în vârstă de 4 ani, într-un imobil închiriat, de pe Şos x, nr. 26, Sectorul 2 Bucureşti . A mai reţinut că inculpatul, în mod evident, nu are antecedente penale şi a avut o atitudine procesuală sinceră încă de la începutul procesului penal, prin descrierea, în amănunt, a complicatului său plan infracţional, astfel că a facilitat, în mod semnificativ, aflarea adevărului.

Curtea de apel a apreciat că modalitatea în care a conceput comiterea faptei penale şi modul în care a acţionat dovedesc, mai curând, o patologie neglijată, decât o periculozitate ridicată a inculpatului. A constatat că, potrivit certificatului medical nr. 12/10.12.2018, emis de Cabinet psihoterapie "F.", inculpatul prezintă o tulburare de personalitate bipolară accentuată, care se află în curs de tratament psihologic, constatându-se, de asemenea, irascibilitate, bună dispoziţie neconcordantă, schimbarea temei vorbirii fără motiv, angajare în activităţi cu risc crescut şi stare depresivă . Din caracterizarea întocmită de acelaşi cabinet de psihoterapie, a rezultat că inculpatul a urmat şedinţe de psihoterapie în perioada 11.04.2018 - 4.07.2018, apoi, pe data de 12.12.2018, s-a prezentat, din nou, pentru că se simţea dezorientat, când s-a constatat că trece, în mod nemotivat real, de la logoree optimistă la anxiozitate şi/sau depresie accentuată .

În aceste condiţii, curtea de apel a apreciat că executarea pedepsei închisorii într-un cuantum ridicat şi în regim de detenţie are un predominant caracter punitiv, în defavoarea reeducării şi recuperării medicale şi sociale a inculpatului.

A apreciat că pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, situată în apropierea minimului special redus cu o treime, este suficientă, în condiţiile acoperirii, în totalitate, prin restituire, a prejudiciului material cauzat, a stării medicale în care inculpatul se află, care se poate constata inclusiv din modul în care a gândit şi acţionat în comiterea infracţiunii, urmată de atitudinea sinceră faţă de organele judiciare, care au cules probele mult mai facil, cu ajutorul acestuia.

Referitor la modalitatea de executare, a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91, alin. (1), lit. a) - d), C. proc. pen., printre care aprecierea că inculpatul, în condiţiile unei ameliorări a stării sale de sănătate psihică, nu va mai comite alte fapte penale. De aceea, pe durata termenului mediu de supraveghere, de 3 ani, inculpatul va avea obligaţia de a se supune măsurilor de control, tratament şi îngrijire medicală, pentru o patologie psihică netratată la timp, urmând ca organul desemnat cu supravegherea sa să-l oblige să se prezinte la medic şi să verifice respectarea, întocmai, de către inculpat a indicaţiilor medicale. Totodată, va dispune ca inculpatul să nu părăsească teritoriul ţării, fără acordul instanţei de executare, pe durata termenului de supraveghere.

În condiţiile în care a stabilit că fapta penală prezintă o gravitate ridicată, Curtea a constatat că nu este îndeplinită cerinţa de la art. 80, alin. (1), lit. a), C. pen., pentru a dispune renunţarea la aplicarea pedepsei închisorii, după cum a solicitat inculpatul. De asemenea, tot inculpatul a solicitat amânarea aplicării pedepsei închisorii, însă Curtea a apreciat că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 83, alin. (1), lit. d), C. pen., deoarece, tot raportat la gravitatea faptei penale pe care a comis-o, este necesară aplicarea imediată a pedepsei închisorii.

Constatând nedemnitatea inculpatului, care, deşi este avocat, a comis o infracţiune contra patrimoniului persoanei, curtea de apel a aplicat pedeapsa complementară şi accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) şi b), C. pen.

Cât priveşte măsura preventivă a controlului judiciar, a apreciat că se menţin temeiurile iniţiale, care au determinat luarea acestei măsuri preventive, că este, în continuare, proporţională cu gravitatea acuzaţiei şi este necesară, pentru finalizarea procesului penal, păstrându-l, în acest mod, pe inculpat, care a dat dovadă de imprevizibilitate, aproape de organele judiciare, iar termenul rezonabil al măsurii preventive, pe durata de aproximativ 7 luni, nu a fost depăşit, raportat la stadiul procesual înaintat.

Pe latură civilă, a constatat că, la urmărirea penală, prin adresa nr. x I.2019, persoana vătămată SC "B." SRL a arătat că a recuperat, în integralitate, prejudiciul material şi că nu are alte pretenţii civile .

Împotriva Sentinţei penale nr. 131/F din 03.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2019, au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, motivele fiind expuse în partea introductivă a deciziei, şi intimatul-inculpat A., care nu a depus motive de apel.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind stabilit termen la data de 27.08.2019 pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar, dispusă faţă de apelantul intimat inculpat A., şi la data de 01.10.2019 pentru examinarea cauzei pe fond. La termenul din data de 27.08.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a revocat măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de apelantul intimat inculpat A..

La termenul din data de 01.10.2019, apelantul-intimat-inculpat A., asistat de apărător desemnat din oficiu, a susţinut că înţelege să îşi retragă apelul declarat, poziţia procesuală a acestuia fiind consemnată într-o declaraţie care a fost semnată şi ataşată la dosarul cauzei, aspect pe instanţa de apel l-a constatat în dispozitivul încheierii de la acea data, când cauza a fost amânată la cererea inculpatului, pentru angajare apărător.

La termenul din data de 12.11.2019, constatând că nu sunt probe care pot fi administrate, cereri sau excepţii de invocat, Înalta Curte a declarat terminată cercetarea judecătorească şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (6) şi (11) C. proc. pen. raportat la art. 388 C. proc. pen., a acordat cuvântul în dezbaterea apelurilor, susţinerile fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.

Înalta Curte, examinând hotărârea instanţei de fond, atât prin prisma motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cât şi din oficiu, conform prevederilor art. 417 C. proc. pen., constată, în urma examinării şi coroborării întregului probatoriu administrat în cauză, că situaţia de fapt expusă în sentinţa atacată este judicios stabilită, rezultând, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăţia inculpatului, motiv pentru care Înalta Curte îşi însuşeşte, în totalitate, argumentele de fapt şi de drept expuse de către instanţa de fond, prezumţia de nevinovăţie de care inculpatul beneficia conform dispoziţiilor art. 4 C. proc. pen., art. 23 alin. (11) din Constituţie şi art. 6 par. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului fiind răsturnată fără niciun dubiu de probele administrate în cauză.

De asemenea, Înalta Curte îşi însuşeşte, în totalitate, considerentele instanţei de fond privitoare la individualizarea pedepsei inculpatului şi a modalităţii de executare a acesteia.

În ceea ce priveşte apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, se constată că motivul de apel a făcut referire la omisiunea instanţei de fond, care, conform dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din C. pen., ar fi fost "obligată să dispună şi prestarea unei munci în folosul comunităţii de către inculpat", având în vedere că "la dosar există anumite acte medicale, însă niciunul din acestea nu conduc la concluzia că inculpatul ar fi inapt să presteze o muncă în folosul comunităţii."

Înalta Curte constată că nu este fondat acest motiv de apel, având în vedere că alin. (3) al articolului anterior menţionat prevede că, "pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă".

Aşadar, instanţa nu era obligată să dispună ca inculpatul să presteze muncă în folosul comunităţii dacă considera că, din cauza stării sale de sănătate, acesta nu poate presta această muncă.

Cu privire la starea de sănătate a inculpatului, instanţa de fond a reţinut că "modalitatea în care a conceput comiterea faptei penale şi modul în care a acţionat dovedesc, mai curând, o patologie neglijată, decât o periculozitate ridicată a inculpatului. Constată că, potrivit certificatului medical nr. 12/10.12.2018, emis de Cabinet psihoterapie "F.", inculpatul prezintă o tulburare de personalitate bipolară accentuată, care se află în curs de tratament psihologic, constatându-se, de asemenea, irascibilitate, bună dispoziţie neconcordantă, schimbarea temei vorbirii fără motiv, angajare în activităţi cu risc crescut şi stare depresivă . Din caracterizarea întocmită de acelaşi cabinet de psihoterapie, rezultă că inculpatul a urmat şedinţe de psihoterapie în perioada 11.04.2018 - 4.07.2018, apoi, pe data de 12.12.2018, s-a prezentat, din nou, pentru că se simţea dezorientat, când s-a constatat că trece, în mod nemotivat real, de la logoree optimistă la anxiozitate şi/sau depresie accentuată (...) Referitor la modalitatea de executare, apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91, alin. (1), lit. a) - d), C. proc. pen., printre care aprecierea că inculpatul, în condiţiile unei ameliorări a stării sale de sănătate psihică, nu va mai comite alte fapte penale. De aceea, pe durata termenului mediu de supraveghere, de 3 ani, inculpatul va avea obligaţia de a se supune măsurilor de control, tratament şi îngrijire medicală, pentru o patologie psihică netratată la timp, urmând ca organul desemnat cu supravegherea sa să-l oblige să se prezinte la medic şi să verifice respectarea, întocmai, de către inculpat a indicaţiilor medicale."

Aşadar, atâta timp cât instanţa de fond a instituit în sarcina inculpatului "obligaţia de a se supune măsurilor de control, tratament şi îngrijire medicală, pentru o patologie psihică netratată la timp", este clar că a considerat, chiar dacă în mod tacit, întrucât nu a făcut vorbire în mod expres despre acest aspect, că acesta nu poate presta muncă în folosul comunităţii din cauza stării de sănătate psihică, Înalta Curte constatând ca fiind corect raţionamentul instanţei de fond în acest sens, astfel că apelul declarat de parchet este nefondat.

În ceea ce priveşte apelul declarat de intimatul-inculpat A., Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 415 C. proc. pen., "până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special (...)".

Prin urmare, având în vedere că retragerea căii de atac s-a făcut de către apelantul-intimat-inculpat A., personal, la termenul din data de 01.10.2019, deci până la închiderea dezbaterilor, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voinţă expresă a acestuia, în sensul retragerii apelului declarat.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 131/F din 03.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 415 C. proc. pen., va lua act de retragerea apelului declarat de apelantul intimat inculpat A..

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelurilor rămân în sarcina Statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat, în sumă de 220 RON, va rămâne în sarcina Statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 131/F din 03.07.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2019.

Ia act de retragerea apelului declarat de apelantul intimat inculpat A.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelurilor rămân în sarcina Statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat, în sumă de 220 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 12 noiembrie 2019.

GGC - GV