Inadmissibility of extraordinary appeal against final judgment on complaint against prosecution's non-prosecution order

Deliberând, asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 144 din 13 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 431 C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorii A., B., C. împotriva încheierii nr. 16/01.10.2019, pronunţată judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău, în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2), (4) C. proc. pen. au fost obligaţi, fiecare dintre contestatorii A., B., C. la plata către stat a sumei de câte 10 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bacău a reţinut că, prin încheierea nr. 16/01.10.2019, pronunţată judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău, în Dosarul nr. x/2019, s-a dispus, în baza art. 341 alin. (6) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petentele A., C., B. împotriva ordonanţei de clasare din data de 24.04.2019 dispusă de procurorul de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. x/2018, menţinută prin ordonanţa procurorului general al aceleiaşi unităţi de parchet nr. x/II/2/2019 din data de 30.05.2019. S-a menţinut ordonanţa atacată. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi petenţii să plătească statului sumele de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva încheierii nr. 16/01.10.2019, pronunţată judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău, în Dosarul nr. x/2019, contestatorii A., B., C. au formulat, în temeiul art. 426 - 432 C. proc. pen., contestaţie în anulare.

Curtea de Apel Bacău, examinând actele şi lucrările dosarului, a constatat contestaţia în anulare ca fiind inadmisibilă, întrucât motivele invocate de contestatori nu se înscriu, nici măcar formal, în vreunul dintre cazurile de anulare expres şi limitativ prevăzute în art. 426 C. proc. pen.

S-a reţinut că aspectele invocate de contestatorii A., B., C. constituie împrejurări cunoscute şi avute în vedere de judecătorul de cameră preliminară care a pronunţat încheierea contestată, respectiv împrejurări pe care contestatorii le-au putut invoca la judecarea plângerii şi care au fost analizate şi soluţionate definitiv. Mai mult, încheierea contestată nu a soluţionat fondul cauzei în materie penală printr-o decizie dată în apel, soluţie care să poată face obiectul căii de atac extraordinare de retractare şi anulare, cum este contestaţia în anulare, ci este vorba de o încheiere prin care s-a soluţionat o plângere la soluţia procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată, dată conform art. 341 alin. (6) pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Împotriva Sentinţei penale nr. 144 din 13 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, petenţii C., A. şi B. au formulat contestaţie.

Examinând contestaţia, cu prioritate sub aspectul admisibilităţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

Potrivit dispoziţiilor art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci legea o prevede expres.

În prezenta cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei formulate de petenţii C., A. şi B. împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive, nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi ordinare de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 4251 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, inadmisibilă, contestaţia formulată de petenţii C., A. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 144 din 13 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorii petenţi la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenţii C., A. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 144 din 13 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă contestatorii petenţi la plata sumei de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2020.

GGC - GV