Cassation appeal rejected; attempted aggravated murder conviction upheld with 10½-year sentence and civil awards intact

Asupra cauzei de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 871 din 2 iulie 2019 pronunţată de Tribunalul Iaşi, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul A. de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu.

În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prev. de art. 32 alin. (1) raportat la art. 188 alin. (1) şi art. 189 alin. (1) lit. "e" C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) cu referire la art. 76 alin. (1) C. pen., precum şi cu aplicarea art. 41 alin. (1) raportat la art. 43 alin. (5) C. pen. cu referire la art. 79 alin. (3) C. pen. (faptă comisă la 11.11.2018), la pedeapsa principală de 10 (zece) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a),h), n), pentru o perioadă de 4 ani, care se va calcula conform dispoziţiilor art. 68 din C. pen. la pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), h), m) şi n) C. pen. (cu acelaşi conţinut ca în cazul pedepsei complementare), pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

În baza dispoziţiilor art. 399 alin. (1) şi art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului A..

În baza dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen. a fost dedusă din pedeapsa principală aplicată inculpatului A. durata reţinerii şi arestării preventive de la 12.11.2018 la zi.

În baza dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) C. pen., s-a dispus confiscarea specială prin echivalent, de la inculpatul A., în folosul statului, a sumei de 80 RON, reprezentând echivalentul bănesc al cuţitului, neidentificat, ce a fost utilizat la comiterea infracţiunii.

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) raportat la art. 255 C. proc. pen. s-a restituit către partea civilă B. a următoarelor bunuri ridicate de la aceasta: a) o pereche de pantaloni de culoare albastru închis, tip blugi, având o etichetă cu inscripţia "Originals", prevăzuţi cu o curea din piele de culoare neagră (inclusiv aceasta urmând a fi restituită); b) o pereche de pantofi din piele, de culoare maro, având şireturile albe, cu mărimea 43, cu obligaţia pentru partea civilă de a le păstra până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în cauză.

În baza dispoziţiilor art. 7 alin. (1) cu referire la art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) (raportat şi la pct. 1 din anexa la lege) din Legea nr. 76/2008, s-au prelevat probe biologice de la inculpatul A., în condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ, în vederea obţinerii, introducerii şi stocării profilului său genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.).

În baza dispoziţiilor art. 19 şi art. 25 alin. (1) cu referire la art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 C. civ., s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă B. şi a fost obligat inculpatul A. să-i plătească acesteia, cu titlu de despăgubiri civile, suma totală de 5.600 euro, în echivalentul în RON, la cursul B.N.R., din ziua plăţii (din care suma 600 euro reprezintă daune materiale, iar diferenţa de 5.000 euro reprezintă daune morale).

Au fost respinse, ca nefondate, restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă B..

Au fost admise acţiunile civile formulate în cauză de unităţile medicale şi, în consecinţă, a fost obligat inculpatul A. să plătească, următoarele sume, cu titlu de despăgubiri civile:

a) 9127,38 RON către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe "Sf. Spiridon" Iaşi, cu sediul în mun. Iaşi, b-dul x, nr. 1, jud. Iaşi, reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirile medicale spitaliceşti acordate persoanei vătămate, sumă la care se va adăuga dobânda de referinţă stabilită de BNR până la data achitării integrale a prejudiciului;

b) 346,1 RON către partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi, cu sediul în mun. Iaşi, b-dul x, nr. 74, jud. Iaşi, reprezentând cheltuieli ocazionate de transportul persoanei vătămate cu ambulanţa.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului A. a constat că în seară zilei de 11 noiembrie 2018, în intervalul orar 23:40 - 23:50, după ce în prealabil, pe fondul unui conflict spontan şi al stării de tulburare provocată de atitudinea persoanei vătămate B., care l-a provocat verbal şi l-a lovit cu palma la nivelul feţei în faţa unui magazin alimentar, tip chioşc stradal, amplasat la nr. 43 pe trotuarul Bulevardului x din municipiul Iaşi, deşi răspunsese imediat agresiunii persoanei vătămate, aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele, s-a deplasat 100 de metri până la apartamentul la care locuia, de unde înarmat cu un cuţit de bucătărie s-a întors, după 3 minute, în zona în care rămăsese victima şi în apropierea unei treceri de pietoni i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnul şi mai ales cu acel cuţit, cauzându-i două plăgi înjunghiate, una abdominală (la nivelul hemitoracelui, penetrantă intercostal parasternal stânga cu interesarea segmentului II hepatic, perete anterior gastric) iar cealaltă supraclavicular stânga, leziuni ce au necesitat o intervenţie chirurgicală de urgenţă şi 23 - 25 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Împotriva acestei sentinţei au declarat apel avocatul C., inculpatul A. şi partea civilă B., criticând-o pentru netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 726 din 4 octombrie 2019 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost admis apelul declarat de avocat C. cu consecinţa desfiinţării în parte a hotărârii atacate, în latură penală, şi în rejudecare s-a dispus ca onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, în faza de judecată, în cuantum de 868 RON, în loc de 260 RON, să fie achitat din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei. Au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei.

Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul A. şi de partea civilă B. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, inculpatul A. a declarat la data de 29 noiembrie 2019, recurs în casaţie, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Prin încheierea din data de 04 martie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 726 din 4 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursului în casaţie la completul C8, în compunere de 3 judecători, fixându-se termen la data de 15 aprilie 2020.

La data de 15 aprilie 2020 având în vederea instituirea stării de urgenţă o durată de 30 de zile, pe întreg teritoriul României, prin art. 1 din Decretul nr. 195 din data de 16 martie 2020 emis de Preşedintele României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212/16.03.2020 cauza a fost suspendată de drept.

Prin rezoluţia judecătorului din data de 25 mai 2020 a fost stabilit termen la data de 08 iulie 2020, dispunându-se citarea părţilor.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 08 iulie 2020, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, concluziile părţilor nemaifiind reluate.

Analizând recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 726 din 4 octombrie 2019 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Înalta Curte constată că este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casaţie este acela de a supune Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Este în afara oricărei îndoieli rezonabile că înţelesul expresiei "în condiţiile legii" este lămurit de prevederile textelor de lege subsecvente, în special, de prevederile art. 434 C. proc. pen., referitoare la hotărârile supuse recursului în casaţie şi ale art. 438 alin. (1) C. proc. pen., referitoare la cazurile în care se poate face recurs în casaţie.

În motivarea scrisă a cerii sale inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.: "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În esenţă inculpatul este nemulţumit cu privire la neaplicarea procedurii simplificate ce ar fi avut ca efect, potrivit art. 396 alin. (10) C. proc. pen., reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

Din dosarul cauzei reiese că, după învestirea instanţei de judecată cu soluţionarea în fond a cauzei şi înainte de începerea cercetării judecătoreşti, la primul termen de judecată din 22.01.2019, inculpatul A., asistat de avocatul din oficiu, a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor imputate şi a solicitat ca judecata să se facă potrivit procedurii recunoaşterii vinovăţiei, reglementate în art. 377 C. proc. pen.

Instanţa de fond, în speţă Tribunalul Iaşi, după audierea inculpatului, în baza art. 349 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 374 alin. (4) şi art. 187 C. pen., a respins, ca inadmisibilă, cererea acestuia de judecată potrivit procedurii simplificate, pentru argumentele detaliate în încheierea din 22.01.2019, dar, în esenţă, pentru că acesta a fost trimis în judecată pentru o infracţiune pentru care legea prevede - în formă consumată - şi pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

Înalta Curte reaminteşte că motivul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., este incident în situaţia în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Constituie motiv de casare aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, aplicarea unei pedepse principale care depăşeşte limitele generale ale pedepsei prevăzute de art. 60, art. 61 sau art. 137 C. pen. ori care se situează sub aceste limite, aplicarea unei pedepse principale care depăşeşte sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită.

De asemenea, constituie motiv de casare stabilirea pedepsei sub sau peste limitele prevăzute de lege în cazul reţinerii circumstanţelor atenuante şi, respectiv a circumstanţelor agravante sau nerespectarea dispoziţiilor prevăzute de lege pentru stabilirea pedepsei în caz de pluralitate de infracţiuni ori infracţiune continuată.

Cazul de casare analizat poate privi şi aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare neprevăzute de lege sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Analizând dosarul cauzei Înalta Curte constă că inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de la omor calificat prevăzută de art. 32 alin. (1) raportat la art. 188 alin. (1) - art. 189 alin. (1) lit. e) C. pen., cu reţinerea circumstanţei atenuate a provocării, prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a) C. pen. şi în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 41 C. pen.

Limitele de pedeapsa pentru infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat se situează între 7 ani şi 6 luni şi 12 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Totodată au fost avute în vedere cauzele de atenuare, circumstanţa atenuantă a provocării prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., cauza de agravare a răspunderii penale, respectiv recidiva postexecutorie, dându-li-se efect în ordinea prevăzută de art. 79 alin. (3) C. pen.

Aşa fiind, pedeapsa principală de 10 ani închisoare aplicată inculpatului A. se situează în limitele prevăzute de lege motiv pentru care se constată că, în speţa de faţă, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Prin invocarea cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. inculpatul doreşte o reindividualizare a pedepsei ceea ce nu este posibil pe cale recursului în casaţie.

Totodată celelalte aspectele invocate de inculpat (greşita încadrare juridică data faptei, împrejurarea că nu ar fi avut parte de un proces echitabil şi aspecte ce ţin de executarea pedepsei) nu vizează aspecte de legalitate a hotărârii atacate ci de netemeinicie. Prin urmare, nu pot fi supuse cenzurii instanţei de recurs în casaţie incidenţa, în cauză, a dispoziţiilor referitoare la schimbarea încadrării juridice, sau la îndeplinirea condiţiilor pentru judecarea inculpatului în procedura recunoaşterii învinuirii.

Limitarea obiectului judecăţii în recursul în casaţie la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanţiale constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acelea care corespund unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege, iar criticile recurentului nu se încadrează în cazul de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, potrivit art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 726 din data de 04 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru, recurentul inculpat, în sumă de 627 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 726 din data de 04 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 627 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iulie 2020.

GGC - GV