Withdrawal of appeal against refusal of execution objection for inability to pay judicial costs

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 138 din data de 15 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 597 alin. (5) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de A.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a fost obligat contestatorul A. la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu, avocat B., în cuantum de 313 RON, conform delegaţiei nr. x din data de 07 noiembrie 2019, a rămas în sarcina statului şi urmând a se înainta din fondul Ministerului Justiţiei în fondul Baroului Suceava.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a constatat că, potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestaţia la executare se poate face doar în cazuri strict şi limitativ prevăzute de lege respectiv:

"... c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare ...".

Instanţa investită cu soluţionarea unei contestaţii la executare poate doar analiza impedimentele ivite cu prilejul executării sau să dea lămuririle necesare dacă sentinţa executată este neclară şi se limitează doar la motivele strict menţionate de art. 598 alin. (1) din C. proc. pen. şi nu este abilitată să analize în ce mod au fost soluţionate pe fondul cauzei solicitările petentului.

S-a reţinut că în prezenta cauză contestatorul a susţinut că formulează contestaţie la executare împotriva Sentinţei penale nr. 103 din data de 09 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava în Dosar nr. x/2019, precizând că, în fapt nu are posibilitatea de a achita cheltuielile judiciare la care a fost obligat.

S-a arătat că motivul invocat de către contestator, mai exact cererea de înlăturare a cheltuielilor judiciare stabilite printr-o sentinţă penală ce poate fi atacată cu calea de atac a contestaţiei în termen de 3 zile de la comunicare, întrucât nu are mijloace materiale de a le achita, fiind încarcerat, nu se poate circumscrie cazului prevăzut de 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., care vizează o împiedicare la executarea pedepsei şi nu împrejurarea că la un moment dat o persoană care a fost obligată la plata de cheltuieli judiciare către stat susţine că nu are resurse financiare să achite sumele la plata cărora a fost obligat în temeiul legii.

Ţinând cont de faptul că motivul invocat de către contestator nu se circumscrie cazurilor în care se poate formula contestaţie la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., Curtea, în temeiul art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de către condamnatul A.

Împotriva Sentinţei penale nr. 138 din data de 15 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019 a declarat contestaţie condamnatul A. la data de 22 noiembrie 2019.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2019 la Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, care prin Sentinţa nr. 59 din 13 martie 2020 a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii Apel Suceava, în baza art. art. 47 alin. (1) din C. proc. pen.

În temeiul art. 50 din C. proc. pen. şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A., în prezent aflat în Penitenciarul Botoşani, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea soluţiei de declinare s-a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de trei zile de la comunicare.

Analizând textul de lege menţionat anterior, Curtea a concluzionat că împotriva Sentinţei penale nr. 138 din 15 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Suceava, fiind vorba de o sentinţă penală pronunţată în materia executării pedepselor, poate fi formulată o singură cale de atac, respectiv o contestaţie la instanţa ierarhic superioară.

Or, având în vedere că potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 instanţa ierarhic superioară curţii de apel este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi având în vedere faptul că, în speţă, a fost atacată o hotărâre a Curţii de Apel Suceava, Curtea a apreciat că excepţia invocată este întemeiată.

*

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 18 martie 2020, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 8 aprilie 2020, cu citarea contestatorului condamnat la locul de deţinere şi cu asigurarea apărării.

La data de 7 aprilie 2020 contestatorul condamnat A., deţinut în Penitenciarul Iaşi, a formulat o cerere de judecare a cauzei în lipsă, întemeiată pe dispoziţiile art. 364 alin. (4) din C. proc. pen., menţionând că "nu a formulat contestaţie în dosarul nr. x/2019".

Evaluând actele existente la dosar, respectiv contestaţia declarată de condamnatul A. la data 22 noiembrie 2019, aflată la Dosarul nr. x/2019 a Curţii de Apel Suceava, precum şi cererea formulată la data de 7 aprilie 2020, aflată la dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Înalta Curte urmează să califice manifestarea de voinţă a contestatorului drept o cerere de retragere a căii de atac.

Examinând cererea de retragere a contestaţiei formulată de contestatorul condamnat A., Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea unilaterală de voinţă a acestuia, pentru următoarele considerente:

Retragerea unei căi de atac, în cauză a contestaţiei formulate împotriva Sentinţei penale nr. 138 din data de 15 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, este un act de dispoziţie, care odată exercitat, conduce la pierderea unui drept.

Analizând dispoziţiile art. 4251 alin. (3) teza finală din C. proc. pen., Înalta Curte constată că acestea fac trimitere expresă la dispoziţiile art. 415 din C. proc. pen., din care rezultă că până la închiderea dezbaterilor la instanţa învestită cu judecarea căii de atac, părţile îşi pot retrage calea de atac declarată.

Potrivit aceluiaşi text de lege retragerea trebuie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei.

În cauză, aşa cum s-a arătat anterior, contestatorul condamnat A. şi-a manifestat voinţa la data de 07 aprilie 2020, în sensul retragerii căii de atac, printr-o cerere olografă dată în faţa agentului procedural din cadrul Penitenciarului Iaşi, cerere care a fost atestată de către Directorul locului de deţinere, aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar.

Înalta Curte văzând, pe de o parte, manifestarea de voinţă contestatorului condamnat A. în sensul retragerii căii de atac, iar pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilităţii, astfel încât cel care a exercitat o cale de atac poate să şi-o retragă până la închiderea dezbaterilor, în baza art. 4251 alin. (3) rap. la art. 415 din C. proc. pen., va lua act de retragerea contestaţiei declarate împotriva Sentinţei penale nr. 138 din data de 15 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. conform cărora cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care şi-a retras contestaţia, va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Ia act de retragerea contestaţiei formulate de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 138 din data de 15 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2020.

GGC - ED