Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 955/2018 AI generated

Exchange rate clause nullity in CHF consumer loan upheld as bank's cassation appeal dismissed as inadmissible

Case Number Decizia nr. 955/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the bank's appeal as inadmissible, thereby rendering the appellate court's decision final and leaving in force the ruling that declared the absolute nullity of the exchange rate risk clause in a Swiss franc-denominated consumer credit contract, ordered the stabilization of the exchange rate at the signing date, and mandated the restitution of overpaid amounts with legal interest. The dispute involved consumers challenging abusive clauses regarding currency payment and exchange rate differences in a loan agreement; the trial court had initially rejected the claim, but the Court of Appeal subsequently admitted it in part. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the legality of the remedy (Article 457 of the Code of Civil Procedure) combined with transitional provisions (Article XVIII(2) of Law No. 2/2013), which excluded decisions in monetary claims valued under 1,000,000 RON from cassation review if pronounced before the publication of Constitutional Court Decision No. 369/2017; since the challenged appellate decision was issued on March 21, 2017, prior to the July 20, 2017 publication of the constitutional ruling that struck down the monetary threshold limitation, the decision remained non-appealable by way of cassation.

Legislator headnote

AI generated

art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 96 pct. 3 C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ; Exchange rate clause nullity in CHF consumer loan upheld as bank's cassation appeal dismissed as inadmissible: La termenul de judecată din data de 15.11.2017 Curtea de Apel Craiova, din oficiu, a ridicat excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a recursului, având în vedere disp. art. 483 alin. (2) C. proc. civ. raportat la decizia nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale.

Keywords

AI generated
loan agreement interest rate banking law nullity of contract currency consumer credit

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
decizia nr. 194/2017
Appeal against refusal to refer unconstitutionality exception dismissed as inadmissible; prior section decision left standing.
decizia nr. 369/2017
Revision to overturn contradictory pension ruling time-barred after one-month deadline from pronouncement.
decizia civilă nr. 177/2017
Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a Civilă prin decizia civilă nr. 177/2017 din 15 noiembrie 2017 a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta D.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 15 martie 2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2015, reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, S.C. C. S.A. care urmare a procesului de absorbţie au devenit D. S.A., au solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se constate caracterul abuziv al clauzelor inserate în Convenţia de credit nr. x/17.07.2007, la secţiunea 4 - Plăţi, la punctele 4.1 şi 4.4, privind efectuarea plăţilor în moneda creditului şi suportarea de către consumator a eventualelor diferenţe de curs valutar; să se dispună stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractului, 17.07.2007, respectiv 1CHF = 2,068 RON, curs care sa fie valabil pe toata perioada derulării contractului; să fie obligată pârâta să restituie reclamanţilor sumele actualizate cu indicele de inflaţie calculat acestora până la plata efectivă, sume încasate începând cu data încheierii contractului şi în continuare până la data modificării convenţiei, sume la care să se aplice dobânda legală în raport cu fiecare plată; să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 4541/02.06.2016 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, s-a respins cererea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A., S.C. C. S.A. - Sucursala Tg-Jiu, devenite prin absorbţie D. S.A..

Împotriva sentinţei, la 24.08.2016, au declarat apel reclamanţii, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Tribunalul Gorj, secţia a II-a Civilă prin decizia nr. 194/2017 din 21 martie 2017 a admis apelul declarat de apelanţii reclamanţi A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 4541/02.06.2016 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimatele pârâte S.C. C. S.A., S.C. C. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, care urmare a procesului de absorbţie au devenit D. S.A., având ca obiect constatare nulitate act; a schimbat sentinţa în sensul că a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B. împotriva pârâtelor S.C. C. S.A., S.C. C. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, care urmare a procesului de absorbţie au devenit D. S.A.; a constatat nulitatea absolută a clauzei prevăzută la art. 4.3 referitore la riscul valutar "Eventualele diferenţe de curs valutar vor fi suportate de împrumutat", cu consecinţa plăţii ratelor la cursul valutar al CHF de la data încheierii contractului; a dispus restituirea de către bancă a sumelor reprezentând diferenţa de curs valutar, cu dobânda legală de la data încasării până la plata efectivă către reclamanţi; a respins în rest cererea; a obligat intimata pârâtă la 1.000 RON cheltuieli de judecată către apelante.

Împotriva deciziei Tribunalului Gorj a formulat recurs pârâta D. S.A..

La termenul de judecată din data de 15.11.2017 Curtea de Apel Craiova, din oficiu, a ridicat excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a recursului, având în vedere disp. art. 483 alin. (2) C. proc. civ. raportat la decizia nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale.

Instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 96 pct. 3 C. proc. civ., ca instanţe de recurs, curţile de apel judecă, în cazurile anume prevăzute de lege, iar potrivit art. 97 pct. 1 din acelaşi act normativ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Totodată, conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar potrivit alin. (4), în cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

De asemenea, potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Dispoziţiile art. XVIII alin. (2) se aplică şi proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017 şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv (art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2016).

Prin Decizia nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 20 iulie 2017, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" este neconstituţională. Potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, "Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept". Drept urmare, sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după data de 20 iulie 2017, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

Astfel, potrivit paragrafului 32 din decizia menţionată, Curtea a constatat că, efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, iar potrivit paragrafului 33, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie, "Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, [...] constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept". În situaţia de faţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţie obligă Parlamentul sau Guvernul să pună de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei în 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei decizii.

Din interpretarea textelor de lege invocate şi a deciziei nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale, a rezultat că revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa materială de soluţionare a recursurilor, aceasta fiind instanţa de drept comun în ceea ce priveşte judecata în recurs.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a Civilă prin decizia civilă nr. 177/2017 din 15 noiembrie 2017 a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de pârâta D. S.A., împotriva sentinţei nr. 194/2017 din 21 martie 2017, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2015, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în sensul că soluţia preconizată este aceea de inadmisibilitate a recursului.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 01 februarie 2018, comunicarea acestuia părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată ca este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prezentul pricină are ca obiect recursul declarat de pârâta D. S.A. împotriva deciziei nr. 194/2017 din 21 martie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a Civilă în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri prevăzute de lege.

În cauză se constată că, cererea de faţă este evaluabilă în bani, prin care reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. - SUCURSALA TÂRGU JIU, S.C. C. S.A., D. S.A., au solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se constate caracterul caracterul abuziv al clauzelor inserate în convenţia de credit nr. x/17.07.2007, la secţiunea 4 - Plăţi, la punctele 4.1 şi 4.4, privind efectuarea plăţilor în moneda creditului şi suportarea de către consumator a eventualelor diferenţe de curs valutar; să se dispună stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF - leu la momentul semnării contractului, 17.07.2007, respectiv 1CHF = 2,068 RON, curs care sa fie valabil pe toata perioada derulării contractului; să fie obligată pârâta să restituie reclamanţilor sumele actualizate cu indicele de inflaţie calculat acestora până la plata efectivă, sume încasate începând cu data încheierii contractului şi în continuare până la data modificării convenţiei, sume la care să se aplice dobânda legală în raport cu fiecare plată; să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Primul capăt al cererii de chemare în judecată este unul neevaluabil în bani.

Cuantificarea celui de al doilea capăt principal al cererii a fost făcută de către reclamanţi prin cererea de chemare în judecată, la valoarea de 78.530,44 RON.

Potrivit art. 98 C. proc. civ. "(1)Competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii".

Potrivit prevederilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ. dacă prin cererea de chemare în judecată au fost formulate mai multe capete principale de cerere care fie sunt întemeiate pe aceeaşi cauză, fie sunt întemeiate pe cauze diferite, dar între care există o strânsă legătură, instanţa competentă să le soluţioneze pe toate se determină ţinându-se cont de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.

Prin urmare, la data formulării cererii de chemare în judecată, valoarea cea mai mare a capătului principal de cerere privind diferenţa de curs valutar, potrivit evaluării reclamanţilor este de 78.530,44 RON.

Având în vedere dispoziţiile legale sus evocate, Înalta Curte constată că valoarea pretenţiilor solicitate prin acţiune este inferioară pragului de 1.000.000 RON, menţionat de art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel încât decizia pronunţată de Tribunalul Gorj nu este supusă controlului de legalitate prevăzut în calea extraordinară a recursului.

Potrivit art. VIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2016 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv ".

Termenul prevăzut de textul legal sus menţionat a fost prorogat prin O.U.G. nr. 95/2016 până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

Aşa fiind, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 582 partea I, din data de 20 iulie 2017, Înalta Curte constată următoarele:

Faţă de data pronunţării deciziei recurate, respectiv 21 martie 2017, prezentul recurs nu intră sub incidenţa modificărilor generate de decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, potrivit căreia " Curtea constată că, efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

Aşa fiind, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care urmează ca recursul declarat de recurenta-pârâtă D. S.A împotriva deciziei nr. 194/2017 din 21 martie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă să fie respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă D. S.A. în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi B. şi A. împotriva deciziei nr. 194/2017 din 21 martie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 martie 2018.