Competent court for execution appeal: territorial jurisdiction fixed by debtor’s domicile at commencement of enforcement

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2018

Deliberând asupra conflictului de faţă, din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 3 Bucureşti sub nr. x/2016, contestatorul A. în contradictoriu cu intimata DIRECTIA GENERALA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 BUCURESTI a formulat contestaţie la executare împotriva adresei de înfiinţare a popririi nr. x/14.10.2016 pentru suma de 4589,00 RON. Pe cale de excepţie a invocat excepţia prescripţiei executării silite.

În motivare a arătat că poprirea priveşte două procese-verbale de contravenţie despre a căror existenţă nu a ştiut până la acest moment, nefiindu-i comunicate.

Intimata DIRECTIA GENERALA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 BUCURESTI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 1558/14.02.2017, pronunţată de Judecătoria Sector 3 Bucureşti în dosarul nr. x/2016, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei către Judecătoria Galaţi.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că anterior înfiinţării popririi, somaţiile au fost emise în perioada 2006-2012, astfel că în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 400 alin. (1) raportat la art. 373 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865 şi art. 2 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se face executarea silită, competenţă teritorială exclusivă care, potrivit art. 159 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. nu poate fi înlăturată.

S-a mai reţinut că atâta timp cât contestatorul are domiciliul în municipiul Galaţi, iar din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că executarea silită se desfăşoară în circumscripţia teritorială a Judecătoriei sector 3 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Galaţi.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 07.03.2017 sub nr. x/2016, iar la primul termen de judecată, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Galaţi.

Prin sentinţa civilă nr. 4250 din 25.05.2017 Judecătoria Galaţi, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi în consecinţă a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Galaţi a reţinut că instanţa de executare în a cărei circumscripţie se face executarea silită este Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, având în vedere că adresa de înfiinţare a popririi este adresată terţului poprit B. S.A., cu sediul în Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti sub nr. x/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 7496 din 12.10.2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II -a civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi în consecinţă s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unui regulator de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 230 Codul de procedură fiscală, respectiv art. 145 alin. (1) din Codul de procedură fiscală O.U.G. nr. 90/2003, executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. În raport cu aceste dispoziţii legale precum şi cu faptul că singurele acte de executare efectuate în cauză sunt somaţiile de plată emise începând cu anul 2006, instanţa a concluzionat că singurul loc al executării silite ce poate fi reţinut în cauză este sectorul 3 Bucureşti, la acea dată contestatorul având domiciliul în raza acestui sector.

S-a mai reţinut şi că potrivit adresei nr. x/02.10.2017 emisă de B. S.A. debitorul contestator nu are deschise conturi la această instituţie bancară, astfel că adresa de înfiinţare a popririi către un terţ cu care debitorul nu are raporturi juridice nu permite reţinerea concluziei potrivit căreia instanţa de executare este instanţa de la sediul acestui terţ.

Totodată, nici schimbarea ulterioară a domiciliului fiscal al contestatorului nu atrage schimbarea de competenţă a instanţei de executare, atât timp cât la momentul emiterii somaţiilor, domiciliul fiscal al contestatorului se afla pe raza sectorului 3 al municipiului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II -a civilă la data de 13.12.2017, sub nr. x/2017.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă în conformitate cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, pentru considerentele ce succed:

Executarea silită este acea fază a procesului civil în cadrul căreia creditorul îşi poate realiza în mod efectiv drepturile statornicite într-un titlu executoriu prin constrângerea patrimonială a debitorului.

Această ultimă fază a procesului civil se caracterizează prin existenţa unor norme procesuale destinate a institui mijloace eficiente pentru realizarea dispoziţiilor cuprinse într-un titlu executor.

Aşadar, normele procedurale ce reglementează competenţa teritorială de soluţionare a unei cereri având ca obiect "încuviinţare executare silită" sunt cele prevăzute în Cartea a V-a - Despre Executare Silită.

Trebuie evidenţiat faptul că, în speţă, titlurile executorii sunt reprezentate de procese-verbale de contravenţie întocmite în perioada 2003 -2012, fiind începută executarea silită în anul 2006 prin emiterea somaţiei de plată la domiciliul debitorului din Sectorul 3 Bucureşti.

Înalta Curte constată că, în prezenta cauză sunt aplicabile dispozitiile art. 373 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865 şi art. 260 Codul de procedură fiscală.se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.

În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.

Potrivit art. 453 din C. proc. civ., poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

Competenţa teritorială instituită de art. 400 alin. (1) din C. proc. civ. în favoarea instanţei de executare este o competenţă teritorială exclusivă, care, conform art. 159 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. nu poate fi înlăturată.

În cauză actele de executare sunt somaţiile de plată emise în temeiul art. 145 alin. (1) Codul de procedură fiscală - O.U.G. nr. 90/2003 şi art. 230 Codul de procedură fiscală, locul executării fiind în Bucureşti Sectorul 3, deoarece executarea silită a început când debitorul avea domiciliul în acest sector.

Schimbările ulterioare ale domiciliului contestatorului nu atrag şi schimbarea competenţei instanţei de soluţionare a contestaţiei la executare, atâta timp cât executarea silită a fost pornită prin emiterea somaţiilor de plată la domiciliul debitorului, aflat la acea dată în raza Sectorului 3 Bucureşti.

Pentru aceste considerente, în baza art. 400 alin. (1) şi art. 373 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865 Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, căreia îi va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii contestaţiei la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2018.