Pension garnishment objection annulled as untimely stamped
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as untimely stamped, thereby upholding the lower court's procedural dismissal and leaving the original judgment regarding the pension garnishment dispute in force. The case involved a civil litigation concerning an objection to enforcement where the claimant alleged that the pension house had deducted sums exceeding the statutory one-third limit from his pension; however, after initial jurisdictional transfers and subsequent dismissals for lack of stamp duty at both the first-instance and appellate levels, the appellant filed a new appeal against the Court of Appeal's decision to annul the prior appeal for being unstamped. Applying Articles 20(1) and (3) of Law No. 146/1997 on judicial stamp taxes, Article 9 of Government Ordinance No. 32/1995, and relevant methodological norms, the court determined that the failure to attach proof of payment for the required 4 RON tax and 0.15 RON stamp constituted a fatal procedural defect, resulting in the mandatory annulment of the appeal without examination of the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 409 alin. (1) C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 3021 alin. (2) C. proc. civ, art. 1 din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997; Pension garnishment objection annulled as untimely stamped: Prevederile art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată, stabilesc că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
1. Prin acţiunea înregistrată, la data de 15 octombrie 2010, la Tribunalul Hunedoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. x/2010, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara a solicitat instanţei să constate că pârâta i-a reţinut din pensie prin poprire sume peste cuantumul legal de 1/3 prevăzut de dispoziţiile art. 409 alin. (1) C. proc. civ., solicitând, totodată, obligarea pârâtei la plata sumei ce urmează a fi precizată.
Tribunalul Hunedoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, prin Sentinţa civilă nr. 2019/LM/2010 din 16 decembrie 2010, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Deva.
2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva.
Prin Sentinţa civilă nr. 8234 din 29 noiembrie 2011 pronunţată de Judecătoria Deva, a fost anulată ca netimbrată contestaţia la executare formulată de contestatorul A..
3. Recursul declarat de reclamantul A. împotriva acestei sentinţe a fost anulat ca netimbrat de către Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă, prin Decizia civilă nr. 433/R/2012 din 27 aprilie 2012.
4. Recursul declarat împotriva acestei decizii de reclamantul A. a fost anulat ca netimbrat de către Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, prin Decizia nr. 584/2012 din 15 noiembrie 2012.
5. Recursul declarat de reclamantul A. împotriva acestei decizii a fost respins ca inadmisibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin Decizia nr. 1637 din 13 mai 2014.
6. La data de 9 octombrie 2017, reclamantul A. a declarat un nou recurs împotriva Deciziei nr. 584/2012 din 15 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub Dosarul nr. x/2017.
7. Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 şi art. 20 (1) - (3) din Legea nr. 146/1997 modificată şi completată şi la dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de recurs, invocată din oficiu, şi a reţinut:
Prevederile art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată, stabilesc că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, precum şi dispoziţiilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau cererii, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Faţă de dispoziţiile legale evocate, se constată că la cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu a fost ataşată dovada achitării taxei judiciare de timbru, împrejurare faţă de care recurentul-reclamant a fost citat pentru termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2018 cu menţiunea de a depune la dosar dovada plăţii taxei judiciare de timbru în sumă de 4 RON şi a timbrului judiciar în valoare de 0,15 RON, obligaţie asupra căreia nu s-a conformat.
Astfel că, în raport de împrejurarea că recursul nu a fost legal timbrat, precum şi de faptul că în prezenta cauză nu operează scutirea de la plata taxelor de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 146/1997, modificată şi respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii, precum şi cele ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare şi să dispună anularea recursului reclamantului A., ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 584/2012 din 15 noiembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2018.
GGC - GV