Premature appeal of recusal denial rejected as inadmissible under mandatory procedural rules.

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, prin încheierea şedinţei Camerei de Consiliu de la 19 iunie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a respins cererea de recuzare a judecătorilor A., B. şi C. formulată de petentul D. în dosarul nr. x/2015 al Curţii de Apel Braşov.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs petentul D., la data de 22 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi admiterea cererii de recuzare a tuturor membrilor completului de judecată, C1 R civ. de la Curtea de Apel Braşov, format din doamnele judecător B., C. şi A..

Fiind luată în examinare cu prioritate, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) Noul C. proc. civ. excepţia de prematuritate a recursului pentru formularea acestuia cu nerespectarea cerinţelor prevăzute de lege, înscrise în art. 53 alin. (1) Noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează să o admită, şi să respingă recursul, ca prematur formulat, având în vedere următoarele considerente:

Prin dispoziţiile din C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege, legalitatea căilor de atac fiind un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) Noul C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice. Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece, se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În speţă, prin recursul formulat, se atacă o încheiere pronunţată la data de 19 iunie 2017, prin care s-a respins cererea de recuzare a judecătorilor A., B. şi C. formulată de petentul D., în dosarul nr. x/2015 al Curţii de Apel Braşov.

Or, potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ. "încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri."

Conform art. 53 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., "când instanţa de recurs constată că recuzarea a fost greşit respinsă, ea va casa hotărârea, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel sau, atunci când calea de atac a apelului este suprimată, la prima instanţă".

Din coroborarea dispoziţiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ., cu prevederile alin. (3) teza a II-a al aceluiaşi articol menţionat, rezultă că împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea se poate face recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii prin care s-a soluţionat cauza, în ipoteza în care această din urmă hotărâre este definitivă, iar nu în termen de 5 zile de când a fost comunicată încheierea recurată, textele legale invocate folosind sintagmele "hotărârea prin care s-a soluţionat cauza", "trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de apel sau (...) la prima instanţă", ceea ce înseamnă că încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare a unui judecător sau a membrilor completului care participă la judecarea unui apel va putea fi atacată cu recurs numai după soluţionarea cauzei respective şi pronunţarea unei hotărâri definitive, în înţelesul art. 634 C. proc. civ.

Astfel, se constată că legiuitorul, pentru exercitarea căii de atac împotriva încheierii de recuzare, a impus îndeplinirea cumulativă a două condiţii exprese, respectiv, ca recursul să fie exercitat numai de către părţi, iar cea de-a doua condiţie să fie declarat odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza.

În speţă, din verificările efectuate, se constată că la data declarării recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare a completului însărcinat cu judecarea altui recurs, la Curtea de Apel, respectiv, data de 29 iunie 2017, cauza în care s-a pronunţat această încheiere nu fusese soluţionată pe fond.

În acest context, se constată că judecarea recursului de către Curtea de Apel Braşov nu era finalizată, iar ceea ce s-a atacat cu recurs este o încheiere intermediară, prin care s-a respins o cerere de recuzare a completului însărcinat cu judecarea recursului, ceea ce înseamnă că recursul declarat împotriva unei încheieri prin care s-a respins cererea de recuzare, înainte de soluţionarea cauzei în fond, este prematur formulat.

Aşa cum s-a arătat mai sus, din coroborarea dispoziţiilor art. 53 alin. (1) C. proc. civ., cu prevederile alin. (3) teza a II-a al aceluiaşi articol menţionat, rezultă că împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea se poate face recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii definitive prin care s-a soluţionat cauza, iar nu în termen de 5 zile de când a fost pronunţată ori comunicată încheierea recurată.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca prematur formulat, recursul declarat de recurentul D. împotriva încheierii de şedinţă din data de 19 iunie 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.

Aşa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca prematur formulat, recursul declarat de recurentul D. împotriva încheierii şedinţei Camerei de Consiliu de la 19 iunie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2015.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2018.