Cassation inadmissibility against final insolvency court judgments under exclusive appeal jurisdiction

Şedinţa publică din data de 7 martie 2018

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 7489 din 25 noiembrie 2016, Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă a admis acţiunea formulată de reclamantul A. S.P.R.L. în contradictoriu cu pârâtul B.. A obligat pârâtul B. la plata pasivului societăţii debitoare C. S.R.L. în valoare de 106.414,18 RON conform tabelului definitiv şi a menţionat că executarea silită se va efectua potrivit dispoziţiilor C. proc. civ.

Prin încheierea din 09 decembrie 2016, Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă a dispus admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de către lichidatorul judiciar A. S.P.R.L. strecurată în cuprinsul dispozitivului sentinţei civile nr. 7489 din 25.11.2016, în sensul menţionării corecte a denumirii societăţii debitoare ca fiind D. S.R.L., în loc de C. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 822/2017 din 5 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul B. împotriva sentinţei civile nr. 7489 din 25 noiembrie 2016 şi a încheierii de şedinţă din data de 09 decembrie 2016, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Pârâtul B. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 7489 din 25 noiembrie 2016, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi a deciziei civile nr. 822/2017 din 5 mai 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a constatat că recursul nu este admisibil.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea de la 18 octombrie 2017, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Părţile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prezentul recurs are ca obiect sentinţa civilă nr. 7489 din 25 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi decizia civilă nr. 822/2017 din 5 mai 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

În ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. 7489 din 25 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, calea de atac a recursului împotriva acesteia este inadmisibilă, raportat la dispoziţiile art. 97 din noul C. proc. civ., potrivit cărora " Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:

1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;

2. recursurile în interesul legii;

3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;

4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."

Decizia civilă nr. 822/2017 din 5 mai 2017 are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 din noul C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Conform dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Legea 85/2014, "Hotărârile preşedintelui tribunalului sau ale judecătorului sindic pot fi atacate de părţi numai cu apel", iar art. 9 prevede:

"Curtea de apel este instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de preşedintele tribunalului sau de judecătorul sindic, după caz. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".

Tot în acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, "Curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive".

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului, hotărârile date de instanţele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Înalta Curte reţine, de asemenea, că potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din noul C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Prin urmare, decizia recurată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul - pârât B. împotriva sentinţei civile nr. 7489 din 25 noiembrie 2016, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi a deciziei civile nr. 822/2017 din 5 mai 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2018.