Revision inadmissible against interlocutory dismissal of appeal: lack of substantive merits review

Şedinţa publică din data de 7 martie 2018

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1000 din 6 iunie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, a fost anulat recursul declarat de pârâta REGIA AUTONOMĂ A DISTRIBUŢIEI ŞI EXPLOATĂRII FILMELOR "ROMÂNIA FILM" împotriva deciziei civile nr. 320/A/2016 din 22 februarie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Împotriva acestei decizii, REGIA AUTONOMĂ A DISTRIBUŢIEI ŞI EXPLOATĂRII FILMELOR "ROMÂNIA FILM" a formulat cerere de revizuire, invocând drept temei dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuenta a arătat, în esenţă, următoarele:

Cererea este întemeiată pe teza a doua a art. 509 alin. (1) punctul 5 din C. proc. civ., unde se prevede că, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.

După pronunţarea deciziei nr. 1000 din 06 iunie 2017 în dosarul nr. x/2015, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, revizuenta a aflat că, în cadrul rechizitoriului întocmit în urma cercetării realizate de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău, care a vizat faptele săvârşite în perioada octombrie 2009- aprilie 2010, între societatea administrată de către inculpatul A., administrator al S.C. B. S.R.L. şi conducerea regiei asigurată de inculpatul C. şi subalternul său, inculpatul D., s-a constatat că, în schimbul bunurilor date de către inculpatul A. (respectiv un autoturism marca x în valoare de 16.000 de euro inculpatului D. şi două autoturisme un E., evaluat la suma de 15.000 de euro şi un x în valoare de 35.000 de euro inculpatului C.), cei doi trebuia să îşi îndeplinească în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu şi prin acestea să îi creeze inculpatului A. avantaje de natură economică, în legătură cu exploatarea unor cinematografe din judeţul Bacău şi prin atribuirea de lucrări de reparaţie la un cinematograf din municipiul Piatra Neamţ.

La data de 11.10.2017, în dosarul nr. x/2014, s-a pronunţat o hotărâre definitivă de către Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, care are o legătură directă cu dezlegarea prezentei cauze, motivat de faptul că prin această hotărâre s-a dispus atât condamnarea inculpatului A., administratorul S.C. B. S.R.L., cât şi a inculpatului C. - fostul director al revizuentei, care a fost condamnat la pedeapsa principală de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe o durata de 2 ani, precum şi a inculpatului D., salariat în cadrul serviciului tehnic al regiei, care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În cadrul raportului întocmit la dosar asupra admisibilităţii în principiu a recursului realizat, magistratul-asistent desemnat în cauză a concluzionat în sensul că recursul este admisibil în principiu.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 8 noiembrie 2016, a fost analizat raportul întocmit în cauză şi s-a dispus comunicarea acestuia părţilor.

S-a constatat că părţile nu au formulat punct de vedere cu privire la raport.

Cu toate că în raport s-a reţinut că prin motivele de recurs au fost expuse argumente şi s-a constatat că acestea reprezentau critici care se circumscriu unora de nelegalitate şi care pot fi încadrate în pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., instanţa de control judiciar a comis o gravă eroare, motiv pentru care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Instanţa de control judiciar a apreciat în mod greşit faptul că motivele invocate de către regie în susţinerea recursului nu se circumscriu nici unuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ. şi că prin criticile invocate în susţinerea acestuia se tinde fie la o nouă evaluare a situaţiei de fapt, fie la interpretarea probatoriului şi a reţinut că aceste aspecte sunt inadmisibile şi nu pot fi puse în discuţie în etapa procesuală a recursului.

Prin motivările aduse în susţinerea recursului, recurenta nu a dorit o nouă evaluare a situaţiei de fapt, ci a criticat pe motive de nelegalitate tocmai modul în care instanţa de apel, fără a tine cont de situaţia de fapt şi de drept rezultată din probatoriul administrat în cauză a tras o concluzie neconformă cu situaţia reală, atunci când a apreciat că între părţi s-ar fi încheiat un contract de antrepriză în formă simplificată.

Între părţi nu s-a încheiat nici un fel de contract cu caracter sinalagmatic, părţile nu şi-au exprimat voinţa în acest sens.

Toate documentele asumate sub semnătură de către inculpatul C. şi subalternul său inculpatul D., care era angajat în cadrul serviciului tehnic al regiei, în baza cărora s-a judecat prezenta cauză şi în cadrul căruia s-a pronunţat decizia nr. 1000 din 06 iunie 2017 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, nu reflectă sub nicio formă realitatea.

Mai mult, nu există certitudinea că S.C. B. S.R.L. ar fi realizat pe propria cheltuiala lucrările pretinse.

Dat fiind această stare de fapt, se naşte întrebarea legitimă dacă, aceste facturi nu reprezintă obiectul unei infracţiuni de fals, raţionament care conduce, în mod direct, la concluzia ca pretenţiile acestei societăţi se bazează pe documente false, iar regia nu poate fi obligată la plata sumei de 240.636 RON către S.C. B. S.R.L.

Examinând cererea de revizuire în raport de excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite excepţia, pentru următoarele considerente:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare şi nesuspensivă de executare, ea putându-se exercita în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Înalta Curte constată că prin decizia nr. 1000 din 6 iunie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, a fost anulat recursul declarat de pârâta REGIA AUTONOMĂ A DISTRIBUŢIEI ŞI EXPLOATĂRII FILMELOR "ROMÂNIA FILM" împotriva deciziei civile nr. 320/A/2016 din 22 februarie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., pot forma obiect al revizuirii hotărârile pronunţate asupra fondului, precum şi cele care evocă fondul, această condiţie a evocării fondului privind toate hotărârile care fac obiectul revizuirii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol.

Spre deosebire de reglementarea anterioară, art. 513 alin. (1) din noul C. proc. civ. statuează că soluţionarea cererii de revizuire se face potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Nu este susceptibilă de revizuire, întrucât nu este hotărâre asupra fondului sau nu evocă fondul, hotărârea prin care s-a anulat recursul.

Reiese, aşadar, că împotriva deciziei atacate nu se putea exercita calea de atac a revizuirii.

Prin art. 129 din Constituţia României, cu referire la art. 126 din legea fundamentală, a fost statuat principiul potrivit căruia părţile interesate pot apela la protecţia judiciară a drepturilor subiective încălcate, oferită imparţial de către instanţele competente, legiuitorul impunând în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procedurale în condiţiile legii.

Totodată, aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală.

Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta REGIA AUTONOMĂ A DISTRIBUŢIEI ŞI EXPLOATĂRII FILMELOR "ROMÂNIA FILM" împotriva deciziei nr. 1000 din 6 iunie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta REGIA AUTONOMĂ A DISTRIBUŢIEI ŞI EXPLOATĂRII FILMELOR "ROMÂNIA FILM" împotriva deciziei nr. 1000 din 6 iunie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2018.