Jurisdictional declination of revision petition challenging unconstitutional appeal threshold in low-value lease termination

Şedinţa publică din data de 6 martie 2018

Asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor din dosar, a constatat următoarele:

Prin cererea precizată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C. rezilierea contractului de închiriere nr. x/22.06.1999 ce a avut ca obiect o pivniţă situată în imobilul din Braşov, str. x, obligarea pârâţilor la evacuarea respectivului imobil şi plata chiriei datorată din noiembrie 2012 până la momentul eliberării spaţiului închiriat, respectiv 91,43 RON pentru perioada noiembrie 2012 - februarie 2014 şi, în continuare, câte 5,36 RON/lună până la evacuarea efectivă a spaţiului, precum şi penalităţi de 10,51 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 10703 a Judecătoriei Braşov, secţia Civilă, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva pârâţilor B. şi C..

S-a constatat reziliat de drept contractul de închiriere nr. x/22.06.1999 încheiat între părţi.

S-a dispus evacuarea pârâţilor din spaţiul pivniţă în suprafaţă de 5,74 mp ce a făcut obiectul închirierii prin contractul nr. x/22.06.1999.

Au fost obligaţi pârâţii să achite reclamantei suma de 91,43 RON reprezentând chirie restantă, 10,51 RON penalităţi contractuale de întârziere, la care se va adăuga suma de 5,36 RON/lună, calculată de la 01.03.2014 până la data evacuării spaţiului.

Au fost obligaţi pârâţii să achite reclamantei suma de 20 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel pârâţii B. şi C., care a fost soluţionat prin decizia nr. 677/2015 din 9 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, în sensul respingerii ca nefondat.

Pârâţii B. şi C. au formulat recurs împotriva acestei hotărâri.

Prin decizia civilă nr. 61/R din 15 februarie 2016, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de pârâţi împotriva deciziei nr. 677/2015 din 9 iunie 2015 a Tribunalului Braşov, secţia I civilă.

La data de 25 iulie 2017, revizuenţii B. şi C. au formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 61/R din 15 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 296/R din 7 septembrie 2017, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a admis cererea de revizuire şi a schimbat în tot decizia civilă nr. 61/R din 15 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, în sensul respingerii excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocată de instanţă din oficiu. A fost fixat termen pentru judecarea recursului la data de 28 septembrie 2017.

În considerentele acestei hotărâri, s-a reţinut că, cererea de revizuire este admisibilă raportat la decizia nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale şi dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.. Totodată, s-a constatat că, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2017, publicată în M. Of. nr. 582 din 20.07.2017, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de D. în dosarul nr. x/2014 şi de B. şi C. în dosarul nr. x/2013 ale Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. este neconstituţională.

Ulterior, prin decizia civilă nr. 370/R/2017 din 5 octombrie 2017, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Braşov, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de către recurenţii B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 677/2015 a Tribunalului Braşov, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a reţinut în esenţă că, potrivit art. 97 pct. 1, art. 483 alin. (3) C. proc. civ., raportat la considerentele deciziei nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi nu instanţei ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.

La data de 22 noiembrie 2017, cererea de recurs formulată de B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 677/2015 din 9 iunie 2015 a Tribunalului Braşov, secţia I civilă a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta fiind calificată la termenul de astăzi ca fiind cerere de revizuire.

Examinând, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea cererii de revizuire, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa supremă reţine următoarele:

Înalta Curte constată că a fost învestită cu o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., prin care, revizuenţii B. şi C. au susţinut că, prin decizia nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate cu privire la pragul valoric, constatându-se astfel că, sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. este neconstituţională.

În consecinţă, s-a susţinut că recursul promovat de B. şi C. este admisibil, motiv pentru care s-a solicitat schimbarea în tot a deciziei nr. 61/15.02.2016 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în sensul rejudecării recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 677/2015 a Tribunalului Braşov. Totodată, s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea deciziei civile nr. 677/2015 pentru motivul prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea apelului şi respingerea acţiunii formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L..

Potrivit art. 513 alin. (4) C. proc. civ., "dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre".

În speţă, este incidentă prima teză, în sensul că, instanţa trebuia să se pronunţe asupra cererii printr-o singură hotărâre, în sensul admiterii revizuirii şi schimbării deciziei atacate. Altfel spus, instanţa care judecă revizuirea admite revizuirea dacă aceasta are drept consecinţă schimbarea hotărârii atacate, deoarece aceasta este regimul soluţiei trasat de art. 513 alin. (4) taza iniţială C. proc. civ.

În schimb, Curtea de apel Braşov, secţia Civilă, prin decizia nr. 296 din 7 septembrie 2017 a admis cererea de revizuire formulată de revizuenţii B. şi C., a schimbat în tot decizia civilă nr. 61/R din 15 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, în sensul respingerii excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocată de instanţă din oficiu. Totodată, a stabilit termen pentru judecarea recursului la data de 28 septembrie 2017.

Totuşi, chiar dacă instanţa legal învestită, care şi-a reţinut competenţa asupra revizuirii, în temeiul art. 510 C. proc. civ., a procedat la judecarea etapizată a revizuirii, aceasta va judeca recursul declarat împotriva deciziei nr. 677/2015 din 9 iunie 2015, deoarece, prin efectul determinat de "schimbarea în tot a deciziei nr. 61/R din 15 februarie 2016" aceasta se află tot în procedura revizuirii, judecând recursul în această procedură.

Prin urmare, nu se poate reţine că după admiterea revizuirii instanţa se află învestită cu un recurs, deoarece recursul a fost soluţionat prin decizia nr. 61/R din 15 februarie 2016, ci este investită cu aceeaşi revizuire care intră, în conformitate cu procedura aplicată de curtea de apel, într-o a doua etapă, cea de după anularea acestei decizii.

Aşadar, Înalta Curte constată că a fost învestită prin declinare cu o cerere de revizuire iar nu cu un recurs, întrucât, în speţă, nu a fost finalizată procedura revizuirii, care nu poate fi scindată după concepţia aplicată de instanţa legal sesizată cu această cerere.

Verificându-şi proprie competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată că potrivit art. 510 alin. (1) C. proc. civ., în ipoteza cazului de revizuire de la art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, aceasta fiind Curtea de Apel Braşov.

Cum în acest caz competenţa instanţei este de ordine publică, în conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., potrivit art. 131şi 132 C. proc. civ., competenţa de soliţionare a revizuirii revine Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11, art. 510 alin. (1) şi art. 513 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi să decline competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuenţii B. şi C., în favoarea Curţii de Apel Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuenţii B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 677/2015 din 9 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Braşov.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2018.