Nullity of civil appeal for failure to formulate specific grounds of illegality under Article 304 of the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 6 martie 2018

Deliberând asupra cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Prin încheierea din 12 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Prin aceeaşi încheiere, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorilor A., B. şi C. şi a grefierului D..

Împotriva încheierii din 12 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, recurenţii E., în nume personal şi ca reprezentant legal al lui F. şi G., H., şi I. au formulat recurs.

Prin memoriul de recurs, recurenţii îşi exprimă nemulţumirea cu privire la soluţiile pronunţate în litigiu, fără a putea fi extrase critici de nelegalitate care să permită încadrarea în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., argumentele prezentate de recurenţi neavând legătură cu soluţia pronunţată în încheierea recurată, împrejurare care excede cadrului procesual fixat de lege.

Totodată, se constată că, recurenţii nu au indica nici temeiul de drept pe care înţeleg să-şi întemeieze calea de atac.

Având în vedere dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii cererii de recurs, invocată din oficiu, şi în raport cu dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 306 acelaşi cod, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, textul impunând, aşadar, ca o condiţie de formă a recursului, menţionarea motivelor de nelegalitate.

Conform dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancţiunea care intervine este nulitatea recursului.

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o. Controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenţii aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În speţă, recurenţii E., în nume personal şi ca reprezentant legal al lui F. şi G., H. şi I. nu s-au conformat exigenţelor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., având în vedere că nu au formulat critici susceptibile de a fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi care să conducă la modificarea sau casarea unei hotărâri.

Din observarea criticilor formulate, se constată că acestea nu se circumscriu niciunuia dintre motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., în realitate, toate criticile formulate vizând aspecte de apreciere ori de stabilire a unei situaţiei de fapt care nu au legătură cu litigiul pendinte.

Aşadar, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecăţii nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa încheierii atacate, care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurenţi a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluţia pronunţată în hotărârea recurată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.

Sub acest aspect, recurenţii trebuiau să formuleze critici de nelegalitate cu privire la soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004.

Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurenţi constă, practic, în redarea unei situaţii de fapt străină de acest litigiu, fără a arăta, în concret, în ce constă nelegalitatea încheierii atacate.

Prin urmare, având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) şi art. 306 C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, va constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurenţii E., în nume personal şi ca reprezentant legal al lui F. şi G., H., şi I. împotriva încheierii din 12 ianuarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, în dosarul nr. x/2012.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2018.