Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 565/2018 AI generated

Negative conflict of jurisdiction in custody action: territorial competence fixed by protected minor's domicile at filing, not subsequent *de facto* residence change

Case Number Decizia nr. 565/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning exclusive competence to the Buftea Court, ruling in favor of the defendant's territory, while the underlying civil action regarding custody and child support remains pending before that court. The dispute arose when the father (plaintiff) filed a petition for custody of their minor child, establishing the child's domicile at his residence, and ordering maintenance payments, which was initially filed with the Slatina Court; the Slatina Court declined competence in favor of the Buftea Court based on the child's residence at the time of filing, but the Buftea Court subsequently re-declined competence back to Slatina, arguing the child's *de facto* residence had changed to the father's home during the proceedings. The decisive legal basis was Article 114(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that actions concerning the protection of the physical person under the jurisdiction of the guardianship court are handled by the court where the protected person had their domicile or residence at the time the action was introduced, thereby rendering subsequent changes in residence during the litigation irrelevant for determining territorial competence.

Legislator headnote

AI generated

art. 530 alin. (2) C. civ, art. 114 C. proc. civ, art. 245 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction in custody action: territorial competence fixed by protected minor's domicile at filing, not subsequent *de facto* residence change: În motivarea acestei sentinţe, Judecătoria Slatina a reţinut în esenţă că, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, constând în exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea locuinţei minorei şi a contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare ale acesteia sunt incidente dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., care stabilesc competenţa teritorială în favoarea instanţei de la domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction de facto custody change of domicile minor child child protection proceedings

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 27 februarie 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la 4 mai 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să se dispună:

1. încredinţarea spre creştere şi educare în favoarea reclamantului a minorei C. şi stabilirea domiciliului minorei la locuinţa reclamantului;

2. obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei, începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul acesteia;

3. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 499, art. 505 alin. (2) şi art. 530 alin. (2) C. civ.

Prin întâmpinarea depusă la 16 iunie 2017, pârâta B. a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Slatina şi a solicitat declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Prin sentinţa civilă nr. 7007 din 9 noiembrie 2017, Judecătoria Slatina a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

În motivarea acestei sentinţe, Judecătoria Slatina a reţinut în esenţă că, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, constând în exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea locuinţei minorei şi a contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare ale acesteia sunt incidente dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., care stabilesc competenţa teritorială în favoarea instanţei de la domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite.

Instanţa a constatat că minora C. a locuit în mod statornic alături de pârâtă care, după plecarea de lângă reclamant, a locuit temporar în comuna Valea Ursului, judeţul Neamţ, iar ulterior s-a mutat pe raza comunei Găneasa, sat Şindriliţa, judeţul Ilfov.

S-a mai reţinut că, din verificarea contractului individual de muncă nr. x/02.06.2017, rezultă că pârâta este angajată pe raza judeţului Ilfov.

De asemenea, instanţa a evocat sentinţa civilă nr. 5858/2017 din 11 octombrie 2017, pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. x/2017, prin care s-a reţinut că minora se află în grija mamei şi este înscrisă la o grădiniţă din localitatea Voluntari, minora beneficiind de condiţii de supraveghere, creştere şi educare pentru perioada în care mama se află la serviciu.

În condiţiile în care prin sentinţa anterior evocată a fost stabilită locuinţa provizorie a minorei la mamă, iar această din urmă locuieşte în comuna Găneasa, sat Şindriliţa, judeţul Ilfov, Judecătoria Slatina a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la 7 decembrie 2017, sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 203/2018 din 19 ianuarie 2018, Judecătoria Buftea, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competenţă; a suspendat judecata şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea emiterii regulatorului de competenţă.

În motivarea acestei sentinţe, Judecătoria Buftea a reţinut în esenţă că sunt incidente dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., în temeiul cărora acţiunile privitoare la ocrotirea persoanei fizice, date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă, sunt soluţionate de instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Instanţa a constatat că reşedinţa de facto a minorei se află la domiciliul reclamantului, în comuna Movileni, judeţul Olt.

Chiar dacă a fost stabilită pe cale judecătorească locuinţa temporară a minorei la mamă, pentru stabilirea competenţei instanţei trebuie avută în vedere reşedinţa de facto a minorei.

Având în vedere susţinerile părţilor din litigiu şi adresa emisă de comuna Găneasa, instanţa a constatat că minora locuieşte în fapt la domiciliul tatălui începând cu data de 4 noiembrie 2017 şi urmează consultări psihologice periodice în acea locaţie.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 131 şi art. 132 raportat la art. 245 C. proc. civ., Judecătoria Buftea a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Slatina.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 13 februarie 2018.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Judecătoria Buftea şi Judecătoria Slatina - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, că declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi că cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Prin acţiunea introductivă de instanţă s-a solicitat încredinţarea spre creştere şi educare a minorei C. şi stabilirea domiciliului minorei la locuinţa reclamantului, precum şi obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei, începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul acesteia, acţiunea fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 499, art. 505 alin. (2) şi art. 530 alin. (2) C. civ.

Prin raportare la obiectul şi temeiul juridic al cererii, instanţa supremă constată că acţiunea introductivă este de competenţa instanţei de tutelă, conform dispoziţiilor art. 496 alin. (3) şi art. 505 alin. (2) raportat la art. 530 alin. (2) C. civ. şi face parte din categoria cererilor privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa acestei instanţe, conform dispoziţiilor art. 106 alin. (1) raportat la art. 107 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Fiind o acţiune prin care se urmăreşte ocrotirea minorului, devin incidente normele procesual civile prevăzute la art. 114 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora, "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

Textul de lege anterior evocat reglementează un caz de competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite.

Pentru identificarea domiciliului persoanei ocrotite, în funcţie de care se determină instanţa competentă teritorial, instanţa supremă reţine că relevante sunt considerentele sentinţei civile nr. 5858/2017 din 11 octombrie 2017, pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. x/2017, prin care s-a reţinut că minora în vârstă de 3 ani se află în grija mamei şi a fost înscrisă la o grădiniţă din localitatea Voluntari (paragrafele 4 şi 5 - pagina 5 din sentinţă), iar aceasta locuieşte cu minora în casa mătuşii sale (paragraful 10 - pagina 5 din sentinţă).

În continuare, instanţa supremă constată că domiciliul de facto al pârâtei este în comuna Găneasa, sat Şindriliţa, judeţul Ilfov, conform menţiunilor din întâmpinare şi a celor din adresa nr. x emisă de Instituţia Primarului - Comuna Găneasă.

Având în vedere că, la momentul introducerii acţiunii, persoana ocrotită - minora locuia împreună cu pârâta la adresa din Găneasa, sat Şindriliţa, judeţul Ilfov, rezultă că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Buftea.

Împrejurarea că, începând cu data de 4 noiembrie 2017, minora locuieşte la domiciliul reclamantului din comuna Movileni, judeţul Olt, nu prezintă relevanţă pentru stabilirea instanţei competente teritorial, din moment ce schimbarea domiciliului minorei a intervenit pe parcursul procesului.

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 februarie 2018.