Revision motion inadmissible for failure to identify statutory grounds and challenge non-merits procedural ruling

Şedinţa publică din data de 06 decembrie 2018

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin decizia nr. 1490, pronunţată la data de 19 octombrie 2017, în dosarul nr. x/2017, a respins, ca nefondat, recursul declarat de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 113/2017 din 22 iunie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2015.

Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire, în termen, recurenţii A. şi B., solicitând admiterea cererii de revizuire şi, pe fond, menţinerea suspendării cauzei.

În cererea de revizuire, de altfel, neîntemeiată în drept, revizuenţii au susţinut că cererea lor de recurs a fost respinsă, ca nefondată, deşi au explicitat şi dovedit punctual motivele de recurs; în schimb, instanţa a respins cererea, ca nefondată, fără a explica, de fapt, punctual, motivele şi temeiul legal al deciziei.

Legal citată, intimata UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ MUNICIPIUL ORADEA (fostă, ADMINISTRAŢIA IMOBILIARĂ ORADEA), prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă, în esenţă, arătând că, soluţionând litigiul în sensul celor de mai sus, instanţa de judecată a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, realizând o interpretare corectă a dispoziţiilor legale incidente în cauză, precum şi a probatoriului administrat, iar criticile invocate în cererea de recurs vizează, în esenţă, aceleaşi aspecte enunţate şi în contestaţia în anulare, respectiv, că instanţa nu a judecat recursul, neavând motive întemeiate, iar actele justificative se află la dosarul cauzei.

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. nu a fot motivată, urmând a fi respinsă, potrivit următoarelor considerente:

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege ca fiind susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

În ceea ce priveşte calea de atac ce face obiect al prezentului dosar, se reţine că revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătoreşti definitive care se vădeşte a fi greşită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunţarea acesteia.

Motivele de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi impun, pentru fiecare în parte, îndeplinirea unor condiţii specifice, iar potrivit dispoziţiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. "dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea cererii de revizuire şi la faptele pe care se întemeiază".

Se mai reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri râmase definitive în instanţa de apel, sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere pentru cazurile prevăzute de pct. 1-9 ale art. 322 alin. (1) C. proc. civ.

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, revizuirea poate fi exercitată în mod valabil numai sub condiţia ca motivele de fapt care o susţin să corespundă unora dintre acelea limitativ şi expres prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

Or, în speţă, din conţinutul cererii de revizuire se observă că revizuenţii nu au indicat în concret temeiul legal pe care se întemeiază revizuirea, subliniindu-se doar general incidenţa căii de atac, nefiind indicate, într-o argumentare minimă, nici considerentele de fapt care au stat la baza promovării acestei căi de atac.

Deopotrivă, în temeiul textului citat, pot să facă obiect al cererii de revizuire hotărârile pronunţate de instanţele de apel, rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile instanţei de recurs, numai dacă evocă fondul.

Se reţine că instanţa de recurs evocă fondul numai în situaţia în care, în temeiul dreptului de control judiciar, aceasta reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie diferită de cea pronunţată de instanţele inferioare.

Or, în speţă, se constată că, prin decizia atacată cu revizuire a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de recurenţii- revizuenţi A. şi B. împotriva unei decizii date tot în revizuire.

În consecinţă, faţă de acest aspect şi, reţinând, totodată, că, fără a indica motivele de revizuire pe care îşi întemeiază cererea, elementele prezentate de către revizuenţi în cuprinsul cererii lor nu permit raportarea, atât a instanţei de control judiciar de retractare, cât şi a părţii adverse, la eventuale critici aduse hotărârii care să facă, în mod real, obiect de revizuire, cererea de revizuire nu respectă exigenţele textelor legale incidente în cauză.

Invocarea generică a unor dispoziţii C. proc. civ., fără indicarea obiectului şi a motivelor cererii de revizuire, inclusiv cu exemplificarea şi dezvoltarea acestora, menţiuni obligatorii unei cereri de revizuire, în funcţie de care se stabilesc o serie de coordonate ale procesului civil, determină imposibilitatea examinării cererii astfel formulate.

Prin urmare, se constată că instanţa nu poate proceda la examinarea revizuiri, în lipsa indicării motivelor de fapt şi de drept care au stat la baza exercitării cererii de revizuire, motiv pentru care, Înalta Curte, urmează să respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 1490 din 19 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2018.