Revision of enforcement ruling rejected as time-barred under old Civil Procedure Code.

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2018

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub dosar nr. x/2016, contestatorul Colegiul Tehnic Henri Coandă - Tg-Jiu, în contradictoriu cu intimaţii A. şi BEJ B. a formulat contestaţie la executare împotriva somaţiei de executare emisă la data de 25 octombrie 2016 şi a procesului-verbal de stabilire a onorariului şi a cheltuielilor de executare din 25 octombrie 2016, acte de executare silită emise în dosarul de executare silită nr. x/2011 al BEJ B., precum şi împotriva tuturor actelor de executare silită ulterioare acestora, prin care a solicitat, în principal, să se constate că executarea silită începută în dosarul de executare silită nr. x/2011 al BEJ B. s-a încheiat/finalizat în data de 12 decembrie 2015, când au fost executate integral dispoziţiile din sentinţa civilă nr. 1456 din 14 martie 2008, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2008 şi să se dispună încetarea executării silite, potrivit art. 404 alin. (1) din vechiul C. proc. civ. să se constate, în temeiul art. 389 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., că de la data întreruperii executării silite, începute în dosarul de executare nr. 202/E/2011 al BEJ B., 12 decembrie 2015 şi respectiv 8 ianuarie 2016 (data emiterii ultimei adrese în dosarul de executare), creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data ultimului act de executare silită, fără să fi urmat alte acte de urmărire/executare silită, executarea silită continuată prin noul act de executare constând în somaţia din data de 25 octombrie 2016 - fiind perimată de drept şi, pe cale de consecinţă, să se dispună desfiinţarea/anularea acesteia; să se dispună anularea somaţiei de executare din data de 25 octombrie 2016 şi a procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită din 25 octombrie 2016, emise în dosarul de executare silită nr. x/2011 al BEJ B., precum şi a oricăror acte de executare silită emise ulterior acestei date, precum şi anularea executării silite înseşi, începută după data de 25 noiembrie 2016, în dosarul de executare nr. 202/E/2011 al BEJ B., pentru motive de nelegalitate privind executarea silită înseşi începută în data de 25 octombrie 2016, în vechiul dosar de executare silită nr. x/2011;

în subsidiar, a solicitat reducerea onorariul executorului judecătoresc, proporţional cu munca efectiv prestată şi reducerea onorariului de expert contabil, stabilit/aprobat de executorul judecătoresc în faza de executare silită, onorarii care sunt calculate în mod abuziv, faţă de munca efectiv prestată de aceştia în faza de executare silită, urmând să se aibă vedere că atât executorul judecătoresc, cât şi expertul contabil au mai obţinut şi anterior onorarii nejustificat de mari; întoarcerea executării silite pentru suma de 3.502 RON, în cuantum actualizat la data plăţii efective, sumă ce a fost reţinută/retrasă nejustificat de către executorul judecătoresc şi intimatul-creditor, în data de 12 decembrie 2015, lipsind acte legale de executare silită pentru această sumă; să fie obligat intimatul-creditor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2540/2017 din 30 martie 2017, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, secţia Civilă în dosarul nr. x/2016 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BEJ B., invocată prin întâmpinare de intimatul BEJ B..

A fost respinsă contestaţia formulată de contestatoarea Colegiul Tehnic "Henri Coandă" în contradictoriu cu intimatul BEJ B., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată prin întâmpinare de intimatul A..

A fost respinsă contestaţia la executare introdusă de contestatoarea Colegiul Tehnic "Henri Coandă", în contradictoriu cu intimatul A..

A fost respinsă cererea de întoarcere a executării silite.

A fost respinsă cererea privind obligarea intimatului A. la plata cheltuielilor de executare.

Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a declarat recurs, în termen legal, Colegiul Tehnic Henri Coandă Târgu Jiu, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 122 din 2 octombrie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2016 a fost admis recursul formulat de recurentul creditor Colegiul Tehnic Henri Coandă Târgu Jiu împotriva sentinţei civile nr. 2540/2017 din 30 martie 2017 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. x/2016 în contradictoriu cu intimaţii A. şi BEJ B..

A fost modificată sentinţa atacată, în sensul că a fost admisă în parte contestaţia la executare.

Au fost anulate toate actele de executare întocmite de BEJ B. în dosarul de executare nr. 202/E/2011, începând cu data de 25 octombrie 2016, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire solicitând admiterea acesteia, respingerea recursului formulat de către contestator şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii atacate, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr. 69 din 7 mai 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj şi a fost declinată soluţionarea cererii de revizuire formulată de revizuentul A. în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Pe rolul acestei instanţe, dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2018.

Prin decizia nr. 405/2018 din 10 iulie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă s-a respins ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 122 din 2 octombrie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut că, deşi revizuentul a indicat ca temei de drept al cererii sale dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vigoare de la 15 februarie 2013, prevederile legale incidente cauzei sunt cele conţinute în art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865.

Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se calculează, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârea a cărei revizuire se solicită este pronunţată de o instanţă de recurs după evocarea fondului, de la data pronunţării acesteia.

Astfel, decizia civilă nr. 122 a fost pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia Civilă, în recurs, prin evocarea fondului, la data de 2 octombrie 2017, astfel că termenul de 1 lună reglementat de art. 322 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. s-a calculat de la acel moment, iar cererea de revizuire a fost depusă de revizuentul A. la 11 aprilie 2018, peste termenul legal.

Împotriva deciziei nr. 405/2018 din 10 iulie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, recurentul A. a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, iar pe fond admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În argumentarea memoriului de recurs, neîncadrat în drept, recurentul arată că motivele invocate prin cererea de revizuire se încadrează în situaţia prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi că aplicarea legilor de procedură civilă în timp îşi produc efectele în vederea cărora au fost edictate de la data intrării în vigoare şi până la abrogare.

Astfel, în virtutea principiului neretroactivităţii, care se aplică şi în materie procedurală, toate actele şi faptele juridice ce se produc între momentul intrării în vigoare şi cel al abrogării unei legi vor fi guvernate de aceasta.

Actele şi faptele ce prezintă relevanţă sub aspect procedural se pot prelungi însă şi după abrogarea unei legi.

În asemenea împrejurări, "conflictul legilor în timp" se soluţionează potrivit principiului imediatei aplicaţiuni a legii noi.

Ultimul act normativ va guverna atât procesele în curs de judecată, cât şi cele născute din fapte anterioare noii legi, dar care au fost promovate după apariţia acesteia.

Principiul enunţat se întemeiază pe ideea că cel din urmă act normativ urmăreşte să asigure o mai bună judecată, fapt ce impune aplicarea lui imediată.

Căile de atac sunt guvernate de legea în vigoare la data pronunţării hotărârii judecătoreşti atacate. Termenele de procedură sunt supuse legii în vigoare la data când acestea au început să curgă.

În acest context, recurentul arată că cererea sa de revizuire viza o hotărâre judecătorească dată în recurs de Tribunalul Gorj prin care se anulau două acte de executare silită emise de executorul judecătoresc în anul 2016, adică după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ.

Mai mult decât atât, recurentul susţine că Tribunalul Gorj avea obligaţia să-i comunice hotărârea dată în recurs, iar în temeiul dispoziţiilor art. 425 alin. (3), art. 427 alin. (3) C. proc. civ., aceasta hotărâre, în condiţiile absenţei sale de la pronunţare devenea definitivă fiindu-i opozabilă sub acest aspect de la data comunicării, comunicare care s-a făcut la cererea sa în martie 2018.

Cu toate aceste argumente, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de revizuire prin admiterea excepţiei tardivităţii introducerii acesteia, fără a se pronunţa asupra fondului cererii de revizuire.

În acest sens, recurentul apreciază că soluţia adoptată de Curtea de Apel Craiova prin decizia recurată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de procedură şi fără o cercetare atentă a datei începerii litigiilor ce trebuiau să facă obiectul analizei, a actelor de executare silită asupra cărora s-au pronunţat două instanţe diferite, acte ce au fost emise de executorul judecătoresc cu mult timp de la intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., dispoziţii ce trebuiau aplicate la soluţionarea cererii sale de revizuire.

Înalta Curte, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, constată că recursul declarat de recurentul-revizuent A. este nefondat şi va fi respins, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, se impune subliniat că, deşi revizuentul a indicat în cererea de revizuire supusă recursului, dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, potrivit căruia dispoziţiile Noului C. proc. civ. se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare, în speţă sunt incidente dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, prin prisma cărora va fi examinat recursul declarat împotriva cererii de revizuire.

În acest context, criticile formulate de recurent ce vizează aplicarea greşită a normelor de procedură se încadrează în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii sau când hotărârea este lipsită de temei legal.

În speţă, recurentul susţine că cererea sa de revizuire viza o hotărâre judecătorească dată în recurs de Tribunalul Gorj prin care se anulau două acte de executare silită emise de executorul judecătoresc în anul 2016, adică după intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., context în care arată că exercitarea căilor de atac sunt guvernate de legea în vigoare la data pronunţării hotărârii judecătoreşti atacate, termenele de procedură fiind supuse legii în vigoare la data când acestea au început să curgă.

Într-o altă critică, recurentul susţine că Tribunalul Gorj avea obligaţia să-i comunice hotărârea dată în recurs, iar în temeiul dispoziţiilor art. 425 alin. (3) şi art. 427 alin. (3) C. proc. civ., această hotărâre devenea definitivă, în condiţiile absenţei sale de la pronunţare, fiindu-i opozabilă sub acest aspect de la data comunicării, comunicare care s-a făcut la cererea sa în martie 2018, considerent în raport cu care apreciază că cererea de revizuire nu era tardiv formulată.

Aceste susţineri sunt nefondate, urmând a fi respinse având în vedere că litigiului de faţă îi sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, întrucât obiectul ambelor procese finalizate prin pronunţarea hotărârilor pretinse a fi potrivnice a fost contestaţie la executare, executare care a fost demarată în anul 2011, formând obiectul dosarului nr. x/2011 al BEJ B..

În acest context, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea 76/24 mai 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispoziţiile C. proc. civ. nou se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare, iar executările începute anterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ. - 15 februarie 2013 - rămân supuse dispoziţiilor C. proc. civ. anterior, inclusiv sub aspectul contestaţiilor la executare ulterior formulate.

Totodată, se reţine că ambele litigii în care s-au pronunţat hotărârile judecătoreşti între care se pretinde că există contrarietate au fost soluţionate în temeiul dispoziţiilor C. proc. civ. de la 1865, inclusiv dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Gorj, în cadrul căruia s-a pronunţat decizia civilă nr. 122/2 octombrie 2017 a cărei anulare s-a solicitat prin formularea cererii de revizuire.

În acest sens, deşi revizuentul a indicat ca temei de drept al cererii sale dispoziţiile art. 509 pct. 8 ale C. proc. civ. în vigoare de la 15 februarie 2013, prevederile legale incidente în prezenta cauză sunt cele conţinute în art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, context în care, potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună si se calculează, în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârea ce se cere a fi revizuită este pronunţată de o instanţă de recurs după evocarea fondului, de la data pronunţării acesteia.

În ceea ce priveşte susţinerea recurentului, referitoare la data comunicării deciziei civile nr. 122 din 2 octombrie 2017, în raport cu care trebuia calculat termenul de exercitare a revizuirii, de 1 lună, se constată că potrivit art. 261 alin. (3) C. proc. civ. de la 1865 comunicarea către părţi a hotărârii se realiza, în copie, doar în cazul în care era necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau a recursului, aspect ce nu vizează cauza de faţă.

În acest context, nu se poate constata că s-au încălcat dispoziţiile legii pentru a fi reţinut motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi pe cale de consecinţă, întrucât critica adusă deciziei pronunţate de Curtea de Apel Craiova este nefondată, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva deciziei nr. 405/2018 din 10 iulie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva deciziei nr. 405/2018 din 10 iulie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 noiembrie 2018.