Jurisdictional declination for appeals against tribunal decisions in claims under RON 200,000 following Constitutional Court reinterpretation

Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 24 octombrie 2017 pe rolul Judecătoriei Slatina, sub număr de dosar x/2017, reclamantul Municipiul Slatina prin Primar, a solicitat obligarea pârâţilor Asociaţia de Proprietari nr. 5 Slatina şi A., în solidar, la plata debitului reprezentând cota de contribuţie pentru lucrările de reabilitare termică, la imobilul aparţinând pârâtei A., în cuantum de 3.263,35 RON reprezentând: 1.534,31 RON - avans reabilitare şi majorări de întârziere calculate până la data de 25.07.2017; 406,81 RON - rata şi dobânda 2011, precum şi majorări de întârziere calculate până la data 25.07.2017; 374,43 RON - rată şi dobândă 2012, precum şi majorări de întârziere calculate până la data de 25.07.2017; 311,64 RON - rată şi dobândă 2013, precum şi majorări de întârziere calculate până la data de 25.07.2017; 253,46 RON - rată şi dobândă 2014, precum şi majorări de întârziere calculate până la data de 25.07.2017; 202,21 RON - rată şi dobândă 2015, precum şi majorări de întârziere calculate până la data de 25.07.2017; 180,49 RON - rată şi dobândă 2016, precum şi majorări de întârziere calculate până la data de 25.07.2017, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 969 şi următoarele, art. 1039 C. civ., prevederile O.U.G. nr. 18/2009, ale contractului de mandat nr. x din 18.05.2009 şi ale Actului adiţional încheiat la contractul de mandat.

Prin sentinţa civilă nr. 656 din 14 februarie 2018, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2017, s-a respins ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâta Asociaţia de Proprietari nr. 5 Slatina.

S-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Slatina - prin Primar, în contradictoriu cu pârâta Asociaţia de Proprietari nr. 5 Slatina. A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.263,35 RON, reprezentând cota de contribuţie a asociaţiei de proprietari/proprietarilor pentru lucrările de intervenţie realizate la imobil şi accesorii aferente, calculate până la data de 25.07.2017.

S-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta A..

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei Asociaţia de Proprietari nr. 5 Slatina la plata cheltuielilor de judecată.

S-a admis cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta Asociaţia de Proprietari nr. 5 Slatina în contradictoriu cu chemata în garanţie A.. A fost obligată chemata în garanţie A. la plata către pârâta Asociaţia de Proprietari nr. 5 Slatina a sumei de 3.263,35 RON, reprezentând despăgubiri civile.

A fost obligată chemata în garanţie A. la plata către pârâta Asociaţia de Proprietari nr. 5 Slatina a sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul Municipiul Slatina - prin Primar a declarat apel care, prin decizia nr. 598/2018 din 21 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, a fost respins ca nefondat.

Invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Municipiul Slatina - prin Primar a declarat recurs împotriva deciziei nr. 598/2018 din 21 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă.

Prin adresa emisă de Tribunalul Olt, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării recursului.

Recursul a fost înregistrat la 10 septembrie 2018 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ.:

"nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...)".

Legea nr. 2/2013 a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la 31 decembrie 2018 inclusiv.

În primă instanţă, competenţa de soluţionare a unor asemenea litigii a fost partajată între judecătorii şi tribunale, în funcţie de criteriul valoric, după cum rezultă din analiza art. 94 pct. 1 lit. k) şi a) art. 95 pct. 1 C. proc. civ.

Astfel, judecătoriile soluţionează, în primă instanţă, cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, iar tribunalele - pe cele a căror valoare depăşeşte acest nivel.

Hotărârile astfel pronunţate de către judecătorii au fost supuse apelului la tribunal şi, întrucât noul C. proc. civ. nu a deschis calea de atac a recursului împotriva deciziilor date de tribunal în apel, nu a fost stabilită nicio normă de competenţă care să determine instanţa căreia i-ar reveni spre soluţionare judecarea recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în asemenea condiţii.

Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituţională.

Prin decizia nr. 18/2018 din 1 octombrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, s-a statuat că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."

Aşa fiind, în raport cu dezlegarea dată prin decizia pronunţată în recursul în interesul legii anterior evocată, ţinând cont şi de art. 517 alin. (4) C. proc. civ., conform căruia:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I", precum şi de faptul că în cauza supusă judecăţii decizia recurată este pronunţată de Tribunalul Olt, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurentul-reclamant MUNICIPIUL SLATINA - PRIN PRIMAR împotriva deciziei nr. 598/2018 din 21 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2018.