Non-payment of mandatory court fee renders civil appeal inadmissible under statutory stamp duty requirements.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Civil Division) annulled the appeal filed by the plaintiff against the Court of Appeal Târgu Mureş's decision to decline jurisdiction, resulting in the appellate proceeding being terminated without reaching the merits. The dispute involved a procedural challenge to a jurisdictional declination in a revocation lawsuit concerning enforcement proceedings, where the appellant argued that the applicable Civil Procedure Code version was misidentified and that the appellate court lacked jurisdiction due to a prior transfer of the case. The decisive legal basis was the requirement for the payment of the full judicial stamp duty; because the appellant paid only 19 RON against the mandated 100 RON, the Court applied Articles 486(2)-(3) and 493(5) of the 2012 Civil Procedure Code to annul the appeal as inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Non-payment of mandatory court fee renders civil appeal inadmissible under statutory stamp duty requirements: Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost redactat şi comunicat părţilor prin încheierea din 12.06.2018.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2018
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 346/A/28.09.2017, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a declinat în favoarea Tribunalului Constanţa competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 1095/27.09.2016, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă în contradictoriu cu intimaţii B. şi executorii judecătoreşti C. şi D..
În practicaua deciziei atacate s-a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, întrucât litigiul a fost declanşat în luna august 2013.
Împotriva deciziei nr. 346/A/28.09.2017 sus-menţionate, A. a declarat recurs, solicitând casarea sa.
În motivare, a arătat că în speţă sunt incidente dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, subliniind că instanţele de judecată anterioare au încălcat principiul potrivit căruia starea de fapt determină încadrarea corectă în lege.
În acest sens, a susţinut că Tribunalul Constanţa a stabilit în mod eronat că situaţia de fapt se plasează în anul 2016, iar nu în anul 2012, transformând dosarul nr. x/2013 în dosarul nr. x/2016.
În continuare, a arătat că, în speţă, a solicitat strămutarea dosarului, iar instanţa supremă i-a admis cererea şi a strămutat dosarul nr. x/2016 la Curtea de Apel Târgu Mureş.
Ulterior, a solicitat strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Târgu Mureş, însă cererea i-a fost respinsă.
În opinia recurentei, având în vedere că dosarul se afla pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, conform primei hotărâri de admitere a cererii de strămutare, soluţia de declinare este nelegală şi netemeinică, Curtea de Apel Târgu Mureş depăşind atribuţiile puterii judecătoreşti şi încălcând dispoziţiile instanţei supreme care a respins a doua cerere de strămutare.
De asemenea, a susţinut că decizia atacată cuprinde motive contradictorii şi străine de natura pricinii şi a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
În final, a susţinut că raportat la expertiza grafologică, care relevă falsul înfăptuit de primul executor judecătoresc, se impune desfiinţarea tuturor actelor de procedură şi a hotărârilor pronunţate în dosar.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 3, 4, 7, 8 şi 9 din C. proc. civ. de la 1865.
Recursul a fost depus la Curtea de Apel Târgu Mureş la 02.10.2017.
Prin înscrisul intitulat "întâmpinare", înregistrat la dosar la data de 27.12.2017, recurenta a invocat excepţia necompetenţei instanţei supreme în soluţionarea litigiului şi a solicitat calificarea căii de atac ca fiind apel, iar nu recurs, cum greşit a intitulat-o.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost redactat şi comunicat părţilor prin încheierea din 12.06.2018.
Luând în examinare, cu prioritate, chestiunea timbrajului, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reţine că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
În speţă, în etapa regularizării, constatându-se că recursul nu este timbrat, s-a stabilit în sarcina recurentei obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, calculată conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Recurentei i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dovezilor aflate la dosarul cauzei .
La 07.12.20176, recurenta a depus la dosar dovada achitării unei taxe de timbru în cuantum de 19 RON.
Constatând că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de achitare în integralitate a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit în cauză, respectiv 20.11.2018, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor textelor de lege evocate mai sus, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cu aplicarea art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 346/A/28.09.2017, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 noiembrie 2018.