Territorial competence for civil service pension recalculation claims under Law 263/2010
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) resolved a negative conflict of competence, definitively assigning jurisdiction to the Court of Dambovita for the adjudication of the pending lawsuit. The dispute involved a claimant seeking the recalculation of a civil service pension and payment of retroactive differences, initially filed against the local court and subsequently joined with the local pension authority, leading to procedural complications where the Court of Arges claimed territorial competence while the Court of Dambovita declined it. Relying on Article 154(1) of Law No. 263/2010, which mandates that claims against national or territorial pension funds regarding civil service pensions fall under the jurisdiction of the court in the claimant's domicile territory, the Supreme Court determined that the claimant resides in Dambovita; consequently, the order established the territorial competence of the Court of Dambovita over the disjoined action against the pension authority.
Legislator headnote
AI generatedart. 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 127 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial competence for civil service pension recalculation claims under Law 263/2010: Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2018
Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată la 26.02.2018 pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Tribunalul Dâmboviţa, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să oblige pârâtul la eliberarea unei adeverinţe, din care să rezulte valoarea de referinţă sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015.
La data de 26.04.2018 reclamanta a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a Casei Judeţene de Pensii Dâmboviţa, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată aceasta la recalcularea pensiei de serviciu, începând cu data de 01.02.2016, potrivit venitului brut lunar menţionat în adeverinţa ce se va emite de Tribunalul Dâmboviţa, la emiterea unei noi decizii de pensionare şi la plata diferenţei dintre cuantumul pensiei astfel calculat şi pensia efectiv plătită, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se adaugă dobânda legală aferentă, ambele calculate începând cu data de 01.02.2016 până la plata efectivă.
La 07.06.2018, reclamanta a depus la dosar o nouă cerere de modificare a acţiunii, în sensul obligării Tribunalului Dâmboviţa la emiterea unei noi adeverinţe privind actualizarea pensiei de serviciu, raportat la valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON, pentru perioada 01.12.2015-31.12.2017.
Prin sentinţa nr. 1128/21.06.2018, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că Tribunalul Dâmboviţa are calitatea de pârât şi că la 26.04.2018 Curtea Constituţională a României a pronunţat o hotărâre prin care a constatat că sintagmele "de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. şi "care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sunt neconstituţionale; de asemenea, a statuat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.
Prin încheierea din 18.09.2018, Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus disjungerea cererii formulate de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa, formându-se astfel dosarul nr. x/2018; Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a rămas învestit cu judecata acţiunii formulate de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Dâmboviţa, pe care a admis-o, prin sentinţa civilă nr. 3763/16.10.2018.
Prin încheierea din 18.09.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, nou format, Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că potrivit art. 154 alin. (1) din Legea 263/2010, "cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul."
Constatând că reclamanta are domiciliul în judeţul Dâmboviţa, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:
Succesiunea actelor dosarului a fost amplu prezentată în partea introductivă a considerentelor deciziei de faţă.
În urma disjungerii dispuse de Tribunalul Argeş, conflictul poartă în prezent asupra acţiunii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa.
Potrivit art. 154 alin. (1) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, "cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul."
Prin urmare, faţă de dispoziţiile legale sus-menţionate, competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Dâmboviţa, în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul reclamanta.
Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 noiembrie 2018.