Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 5005/2018 AI generated

Bank loan debt prescription and mortgage cancellation upheld after High Court declined jurisdiction in favor of Court of Appeal

Case Number Decizia nr. 5005/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted its own exception of lack of material jurisdiction and declined competence in favor of the Court of Appeal Suceava, thereby leaving the prior appellate decision—which had dismissed the defendant's appeal and upheld the first-instance judgment declaring the bank's claim prescribed and ordering the cancellation of the mortgage—unchanged by this procedural ruling. The dispute concerned a civil action for the declaration of extinction of a debt arising from a bank loan contract and the subsequent cancellation of an associated mortgage, initiated after the creditor assigned the receivable to a third party; the case was brought before the High Court via a recourse filed against the Court of Appeal's decision, which had confirmed that the claim was time-barred. The decisive legal basis was the interplay between Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, which generally bars recourse for monetary claims up to 500,000 RON, and Constitutional Court Decision No. 369/2017, which invalidated the transitional provision raising the threshold to 1,000,000 RON, combined with High Court Decision No. 18/2018 establishing that for cases valued up to 200,000 RON where the Court of Appeal issued the final judgment in appeal, the recourse must be adjudicated by the respective Court of Appeal rather than the High Court.

Legislator headnote

AI generated

art. 494 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ; Bank loan debt prescription and mortgage cancellation upheld after High Court declined jurisdiction in favor of Court of Appeal: Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

Keywords

AI generated
mortgage loan civil judgment declining of jurisdiction issuing bank monetary debt third-party claim

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2018

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25.08.2016 pe rolul Judecătoriei Rădăuţi, sub nr. x/2016, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâtele S.C. C. S.R.L. şi D. S.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate stins dreptul de creanţă al pârâtei S.C. C. S.R.L. pentru suma de 170.000 RON, la care se adaugă dobânzile aferente, născut din contractul de credit bancar nr. x încheiat cu D. S.A. la 10.11.2008 şi cesionat prin contractul de cesiune nr. x/22.12.2010 încheiat între D. S.A. şi S.C. C. S.R.L. şi, ca o consecinţă, să se constate stinsă ipoteca înscrisă în favoarea S.C. C. S.R.L. în C.F. nr. x Rădăuţi, prin încheierea nr. 2219/10.02.2011 şi să se dispună radierea acesteia, cu cheltuieli de judecată.

Ulterior, prin cererea înregistrată la 28.09.2016 pe rolul Judecătoriei Rădăuţi, sub nr. x/2016, reclamanta Întreprinderea Familială "A.", în faliment, reprezentată prin lichidator judiciar E. I.P.U.R.L., a chemat în judecată pe pârâtele S.C. C. S.R.L. şi D. S.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate stins dreptul de creanţă al pârâtei S.C. C. S.R.L. pentru suma de 170.000 RON, la care se adaugă dobânzile aferente, născut din contractul de credit bancar nr. x încheiat cu D. S.A. la 10.11.2008 şi cesionat prin contractul de cesiune nr. x/22.12.2010 încheiat între D. S.A. şi S.C. C. S.R.L. şi, ca o consecinţă, să se constate stinsă ipoteca înscrisă în favoarea S.C. C. S.R.L. în C.F. nr. x Rădăuţi, prin încheierea nr. 2219/10.02.2011 şi să se dispună radierea acesteia, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea nr. 695/22.02.2017 dată în dosarul nr. x/2016, s-a dispus conexarea sa la dosarul nr. x/2016.

Prin sentinţa civilă nr. 1201/03.04.2017, Judecătoria Rădăuţi a admis acţiunea principală, formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L., a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâta D. S.A., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a constatat prescris dreptul pârâtei S.C. C. S.R.L. de a obţine executarea silită în baza titlului reprezentat de contractul de credit bancar nr. x încheiat la data de 10.11.2008 între D. S.A, în calitate de împrumutător şi A. şi B., în calitate de împrumutaţi, a constatat stinsă ipoteca înscrisă în C.F. nr. x Rădăuţi şi a dispus radierea acesteia, a respins cererea conexă, ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă, a obligat pârâta S.C. C. S.R.L. la plata către reclamanţi a sumei de 2.841 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, a obligat pârâta S.C. C. S.R.L. la plata către stat a sumei de 2.841 RON, reprezentând 50% din taxa judiciară de timbru aferentă acţiunii înregistrate sub nr. x/2016, pentru care a fost admisă cererea de ajutor public judiciar prin încheierea nr. 2244/01.11.2016 a Judecătoriei Rădăuţi şi a respins cererea de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, formulată de pârâta S.C. C. S.R.L., în dosarul conexat.

Împotriva acestei sentinţe, S.C. C. S.R.L. a declarat apel, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 27/04.01.2018, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă.

Împotriva deciziei din apel, S.C. C. S.R.L. a declarat recurs, care a fost depus la Tribunalul Suceava şi înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale, asupra căreia, în temeiul art. 132, rap. la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Suceava, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "(...) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...)."

Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

O primă concluzie care se desprinde din cele prezentate anterior este în sensul că, în concepţia legiuitorului, noul C. proc. civ. nu a mai deschis calea extraordinară de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 RON.

În primă instanţă, competenţa de soluţionare a unor asemenea litigii a fost partajată între judecătorii şi tribunale, în funcţie de criteriul valoric, după cum rezultă din analiza art. 94 pct. 1 lit. k) şi a) art. 95 pct. 1 C. proc. civ. astfel, judecătoriile soluţionează, în primă instanţă, cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, iar tribunalele - pe cele a căror valoare depăşeşte acest nivel.

Hotărârile astfel pronunţate de către judecătorii au fost supuse apelului la tribunal şi, întrucât noul C. proc. civ. nu a deschis calea de atac a recursului împotriva deciziilor date de tribunal în apel, nu a fost stabilită nicio normă de competenţă care să determine instanţa căreia i-ar reveni atributul judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în asemenea condiţii.

Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 este neconstituţională.

Curtea Constituţională a statuat că "efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."

În speţă, hotărârea atacată a fost pronunţată la 04.01.2018, ulterior publicării deciziei nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale a României în Monitorul Oficial.

Prin decizia nr. 18/01.10.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965/14.11.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."

De aceea, în condiţiile în care decizia atacată a fost pronunţată de Tribunalul Suceava, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Suceava, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 27/04.01.2018, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Suceava.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 noiembrie 2018.