Consumer credit clauses null; bank's appeal to High Court inadmissible, case transferred to appellate court.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice upheld its own jurisdictional exception and declined to hear the appeal, transferring the case to the Craiova Court of Appeal, with no further appeal available. The underlying dispute arose from a consumer credit contract where the borrower challenged the abusive nature and absolute nullity of clauses on administration, early repayment, and file analysis fees, seeking restitution; after the lower court rejected the claim, the appellate court partially admitted it, declaring two clauses null and ordering repayment with inflation and legal interest, and the bank appealed. The High Court reasoned that, following the Constitutional Court's decision no. 369/2017 and the binding ruling in appeal-in-the-interest-of-the-law decision no. 18/2018, appeals against appellate decisions in monetary claims valued at 200,000 RON or less fall under the jurisdiction of courts of appeal, not the High Court, per Articles 96(3), 97(1), and 483 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 494 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ, Art. 132 C. proc. civ; Consumer credit clauses null; bank's appeal to High Court inadmissible, case transferred to appellate court: The underlying dispute arose from a consumer credit contract where the borrower challenged the abusive nature and absolute nullity of clauses on administration, early repayment, and file analysis fees, seeking restitution; after the lower court rejected the claim, the appellate court partially admitted it, declaring two clauses null and ordering repayment with inflation and legal interest, and the bank appealed. The High Court reasoned that, following the Constitutional Court's decision no. 369/2017 and the binding ruling in appeal-in-the-interest-of-the-law decision no. 18/2018, appeals against appellate decisions in monetary claims valued at 200,000 RON or less fall under the jurisdiction of courts of appeal, not the High Court, per Articles 96(3), 97(1), and 483 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the court to raise the exception of its own material incompetence.
Applied together with Art. 132 to govern the procedural handling of the incompetence exception in the appeal context.
Full text
Şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2018
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 16.03.2016 pe rolul Judecătoriei Motru, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele B. S.A. şi B. S.A. - Agenţia Motru, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor inserate la art. 3.7, 3.8 şi 3.9 din contractul de credit nr. x/27.09.2010 şi să dispună obligarea pârâtelor la plata sumelor încasate cu titlu de comision de administrare, comision de plată anticipată şi comision de analiză dosar de credit, sume actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 587/15.03.2017, Judecătoria Motru a respins excepţiile lipsei interesului şi lipsei calităţii procesuale active şi a respins ca neîntemeiată acţiunea.
Împotriva acestei sentinţe, A. a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia nr. 730/14.11.2017, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă a respins excepţia necompetenţei sale funcţionale, a admis apelul şi a schimbat sentinţa apelată, în sensul că a admis în parte acţiunea, a constatat nulitatea absolută a clauzei inserate la art. 3.7, privind comisionul de administrare şi la art. 3.8, privind comisionul de analiză, a obligat pârâta la restituirea sumelor încasate cu acest titlu, actualizate cu rata inflaţiei şi la plata dobânzii legale, de la data introducerii acţiunii până la data plăţii efective, a respins în rest acţiunea şi a obligat intimata la plata către apelant a sumei de 4.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond şi apel.
Împotriva acestei decizii, B. S.A. a declarat recurs, care a fost depus la Tribunalul Gorj şi înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale materiale, asupra căreia, în temeiul art. 132, rap. la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "(...) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...)."
Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.
O primă concluzie care se desprinde din cele prezentate anterior este în sensul că, în concepţia legiuitorului, noul C. proc. civ. nu a mai deschis calea extraordinară de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 RON.
În primă instanţă, competenţa de soluţionare a unor asemenea litigii a fost partajată între judecătorii şi tribunale, în funcţie de criteriul valoric, după cum rezultă din analiza art. 94 pct. 1 lit. k) şi a) art. 95 pct. 1 C. proc. civ. astfel, judecătoriile soluţionează, în primă instanţă, cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, iar tribunalele - pe cele a căror valoare depăşeşte acest nivel.
Hotărârile astfel pronunţate de către judecătorii au fost supuse apelului la tribunal şi, întrucât noul C. proc. civ. nu a deschis calea de atac a recursului împotriva deciziilor date de tribunal în apel, nu a fost stabilită nicio normă de competenţă care să determine instanţa căreia i-ar reveni atributul judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în asemenea condiţii.
Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/20.07.2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 este neconstituţională.
Curtea Constituţională a statuat că "efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013."
În speţă, hotărârea atacată a fost pronunţată la 14.11.2017, ulterior publicării deciziei nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale a României în Monitorul Oficial.
Prin decizia nr. 18/01.10.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965/14.11.2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a statuat că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."
De aceea, în condiţiile în care decizia atacată a fost pronunţată de Tribunalul Gorj, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei nr. 730/14.11.2017, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 noiembrie 2018.