Territorial jurisdiction in labor disputes: domicile of the employee-plaintiff vs. seat of the trade union representative
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania resolved a negative conflict of jurisdiction by establishing the territorial competence of the Iași Civil Court to adjudicate the dispute, overturning the Galați Civil Court's declination of its own jurisdiction. The case involved an employee, represented by a trade union, suing an administrative territorial unit for unpaid salary-related benefits including equipment, food allowances, and hardship pay. The legal conflict arose from a discrepancy in identifying the competent forum based on the domicile of the claimant versus the seat of the representative union; the Court determined that under Article 269 of the Labor Code, jurisdiction is exclusively tied to the domicile or workplace of the plaintiff-employee, not the representative, and affirmed that the plaintiff holds the sole right to select the competent court when alternative jurisdictions exist.
Legislator headnote
AI generatedart. 210 din Legea nr. 62/2011, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction in labor disputes: domicile of the employee-plaintiff vs. seat of the trade union representative: The case involved an employee, represented by a trade union, suing an administrative territorial unit for unpaid salary-related benefits including equipment, food allowances, and hardship pay. The legal conflict arose from a discrepancy in identifying the competent forum based on the domicile of the claimant versus the seat of the representative union; the Court determined that under Article 269 of the Labor Code, jurisdiction is exclusively tied to the domicile or workplace of the plaintiff-employee, not the representative, and affirmed that the plaintiff holds the sole right to select the competent court when alternative jurisdictions exist.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for establishing the competent court to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2018
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Prin acţiunea înregistrată la data de 28.06.2017, reclamantul A. reprezentat legal de Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România, a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Tansa, solicitând, ca prin sentinţa civilă ce se va pronunţa, instanţa de judecată să dispună:
- admiterea acţiunii aşa cum a fost formulate;
- obligarea pârâtei la acordarea drepturilor băneşti de echipare cuvenite desfăşurării activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor;
- a normei de hrană cuvenită lunar;
- a normei nr. 12B cuvenită lunar;
- a sporului de condiţii grele şi toxicitate cuvenite lunar, la fel ca în cazul colegilor de la ISU judeţean, fără nicio discriminare.
Prin sentinţa civilă nr. 2334 din 14 decembrie 2017, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a trimis cauza spre competentă soluţionare secţiei civile a Tribunalului Galaţi, reţinându-se, în esenţă, că sediul reclamantului Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România este în Mun. Galaţi şi în raport cu Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dată în recurs în interesul legii, competenţa teritorială revine instanţei de la sediul sindicatului reclamant.
Prin sentinţa civilă nr. 821 din 20 septembrie 2018, Tribunalul Galaţi, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia I civilă.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
În argumentarea acestei soluţii, s-a reţinut, în esenţă, că în speţă, calitatea de reclamant o are numitul A. iar Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România are doar calitatea de reprezentant.
Aşa fiind, în raport cu faptul că domiciliul reclamantului se află în jud. Iaşi, în temeiul art. 269 alin. (2) din Codul Muncii, Tribunalul Galaţi a apreciat că Tribunalului Iaşi îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia I civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Obiectul principal al acţiunii îl reprezintă cererea reclamantului - angajat de obligare a pârâtei - angajator la plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale, litigiul intrând astfel în aria de reglementare a Codului muncii.
În reglementarea actuală, în materia conflictelor de muncă, competenţa teritorială se stabileşte conform normelor cuprinse în art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii, conform cărora judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor stabilite conform C. proc. civ., cererile adresându-se instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau sediul, indiferent dacă reclamantul este angajatorul sau angajatul.
În mod similar, art. 210 din Legea nr. 62/2011 stabileşte că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.
În speţă, prin cererea de chemare în judecată a fost precizat cadrul procesual subiectiv în sensul că a fost indicat ca reclamant numitul A. reprezentat legal de Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România.
Cum în speţă, din examinarea actelor dosarului rezultă că la data formulării cererii de chemare în judecată, reclamantul avea domiciliul în jud. Iaşi, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Iaşi.
Totodată, instanţa supremă reţine că pentru cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, reclamantul este cel care are exclusiv dreptul de a decide care din instanţele deopotrivă competente să fie sesizată, iar, în speţă, reclamantul şi-a exprimat opţiunea prin introducerea cererii de chemare în judecată pe rolul Tribunalului Iaşi, instanţă legal învestită, competentă să soluţioneze cauza.
Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2018.