Revision inadmissible for lack of "evocation of merits" where final judgment merely affirmed lower court findings

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 13 noiembrie 2015, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., reclamanta S.C. B. S.R.L. - prin lichidator judiciar C. a solicitat obligarea pârâtei la plata în favoarea sa a sumei de 49.755.585 RON, reprezentând daune materiale.

Prin sentinţa civilă nr. 1576 din 30 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, fiind constatat prescris dreptul material la acţiune al pârâtei.

Prin decizia civilă nr. 8/2017 din 10 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelanta S.C. B. S.R.L. - prin lichidator judiciar C. împotriva sentinţei civile nr. 1576 din 30 iunie 2016.

Prin decizia nr. 1356 din 25 aprilie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.R.L. - prin lichidator judiciar C..

Prin cererea înregistrată la 15.10.2018, revizuienta S.C. B. S.R.L. - prin lichidator judiciar C. a solicitat revizuirea deciziei nr. 1356 din 25 aprilie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat schimbarea deciziei atacate având în vedere că instanţa nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut.

A solicitat revizuienta să se dispună admiterea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 8/2017 din 10 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, casarea în întregime a deciziei şi a sentinţei primei instanţe, având în vedere că prima instanţă în mod greşit a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului.

Pe cale de consecinţă, a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, respectiv Tribunalul Maramureş, în temeiul art. 497 teza I coroborat cu art. 480 alin. (3) C. proc. civ., cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În argumentarea cazului de revizuire invocat, revizuienta a susţinut, în esenţă, că decizia nr. 1356 din 25 aprilie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă este nelegală, întrucât nu cuprinde considerentele asupra unor lucruri care s-au cerut prin cererea de recurs, cu încălcarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

A arătat revizuienta că din motivarea deciziei Înaltei Curţi nu rezultă nici o apreciere asupra motivului de recurs referitor la incidenţa art. 480 alin. (3) cu raportare la art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât prima instanţă a respins acţiunea prin admiterea în mod nelegal a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune şi necercetarea fondului cauzei, fără o motivare pertinentă.

În continuare, a susţinut revizuienta că, în mod nelegal şi printr-o motivare lapidară, instanţa de apel concluzionează în sensul că sentinţa atacată respectă imperativul legii în ceea ce priveşte motivarea sa, chestiune asupra căreia Înalta Curte nu s-a pronunţat.

A mai arătat revizuienta că Înalta Curte nu s-a pronunţat asupra motivului de recurs potrivit căruia soluţionarea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune trebuia făcută după ce instanţa de fond soluţiona cererea în probaţiune solicitată în scopul dovedirii inexistenţei acestei prescripţii, cea a încuviinţării unei expertize contabile, pusă în discuţia părţilor, dar nesoluţionată.

De asemenea, a susţinut revizuienta că Înalta Curte nu s-a pronunţat referitor la motivul de recurs privind soluţia instanţei de apel asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune şi a susţinerilor referitoare la momentul începerea curgerii termenului general de prescripţie în promovarea acţiunii.

Prin întâmpinarea înregistrată la 07.11.2018, intimata S.C. A. S.R.L. a solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca nefondată, cu obligarea revizuientei la plata cheltuielilor de judecată.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea prezentei căi extraordinare de atac, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;"

Prin urmare, potrivit normei legale menţionate, antamarea fondului cauzei prin hotărârea a cărei revizuire se cere este o condiţie de admisibilitate a căii de atac de retractare, cu excepţia cazurilor prevăzute de alin. (2) al art. 509 C. proc. civ., respectiv a celor prevăzute la alin. (1) pct. 3, doar în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10, cazuri în care sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

În speţă, revizuienta şi-a fondat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. vizează situaţia în care instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Astfel, din coroborarea dispoziţiilor legale evocate se desprinde ideea că pot face obiectul revizuirii în ipoteza cazului reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. numai acele hotărâri date de către o instanţă de recurs/apel atunci când evocă fondul.

Sintagma "evocarea fondului" de către instanţă se referă la stabilirea de către aceasta a unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în faza de judecată anterioară sau în aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt deja stabilite, având ca rezultat o altă dezlegare a raportului juridic dedus judecăţii sub aspectul temeiniciei dreptului pretins.

Evocarea fondului are loc aşadar atunci când, reapreciind probele administrate în faţa primei instanţe sau a celei de apel, instanţa reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie cu totul diferită decât aceea pronunţată de instanţele inferioare.

Prin decizia atacată în speţă, a fost respins, fără a se reţine astfel o altă situaţie de fapt decât cea reţinută de instanţa de apel, ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 8/2017 din 10 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Aşadar, prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat, nu s-a evocat fondul, instanţa respingând ca nefondat recursul reclamantei, nu s-a stabilit o altă stare de fapt decât cea reţinută de către instanţa de fond şi, nu s-a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.

Prin urmare, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, iar din acest motiv, este inadmisibilă.

În acest sens, dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta...", ceea ce înseamnă că orice cale de atac, inclusiv cea extraordinară a revizuirii, poate fi exercitată numai dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege.

Prin urmare, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ. şi, respectiv, art. 509 alin. (1) pct. 1 acelaşi cod, care fundamentează admisibilitatea cererii de revizuire, cererea de revizuire urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce priveşte cererea intimatei S.C. A. S.R.L. de obligare a revizuientei la plata cheltuielilor de judecată, constatând că nu s-a depus la dosarul cauzei dovada existenţei şi întinderii acestora potrivit art. 452 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a o respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienta S.C. B. S.R.L. - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR C. împotriva deciziei nr. 1356 din 25 aprilie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

Respinge cererea intimatei S.C. A. S.R.L. de obligare a revizuientei la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2018.