Jurisdiction of appellate court over appeals against tribunal decisions in claims up to 200,000 RON following Constitutional Court ruling on legislative gap
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court admitted the exception of material incompetence and declined jurisdiction to the Cluj Court of Appeal, thereby upholding the first-instance judgment that dismissed the municipality's claim for payment, while the confirmation of the termination of the agreement from the appellate level remains subject to review by the competent court. The case involved a municipality seeking to compel a counterparty to pay a sum determined by the Court of Accounts and to confirm the termination of a contract, with the dispute centered on the correct forum for the appeal against the tribunal's decision on a claim valued up to 200,000 RON. Relying on the principle of hierarchical judicial organization and the unitary interpretation provided by the Supreme Court's plenary decision regarding the Constitutional Court's ruling on the constitutional unconstitutionality of specific transitional provisions, the Court determined that the appeal against a tribunal's decision in matters valued up to 200,000 RON falls within the competence of the Court of Appeal, not the Supreme Court, as per Article 96(3), Article 97(1), and Article 483 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 132 C. proc. civ, art. 483 din C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 97 pct. 1 din C. proc. civ, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004; Jurisdiction of appellate court over appeals against tribunal decisions in claims up to 200,000 RON following Constitutional Court ruling on legislative gap: The case involved a municipality seeking to compel a counterparty to pay a sum determined by the Court of Accounts and to confirm the termination of a contract, with the dispute centered on the correct forum for the appeal against the tribunal's decision on a claim valued up to 200,000 RON. Relying on the principle of hierarchical judicial organization and the unitary interpretation provided by the Supreme Court's plenary decision regarding the Constitutional Court's ruling on the constitutional unconstitutionality of specific transitional provisions, the Court determined that the appeal against a tribunal's decision in matters valued up to 200,000 RON falls within the competence of the Court of Appeal, not the Supreme Court, as per Article 96(3), Article 97(1), and Article 483 of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for admitting the exception of material incompetence and declining jurisdiction to the competent court of appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2018
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la 27 septembrie 2017, reclamantul MUNICIPIUL ZALĂU a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., constatarea încetării de drept a convenţiei încheiate între părţi sub nr. x/29.05.2017 şi obligarea pârâtului la plata sumei de 23.254 RON, calculate ca urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi Sălaj prin decizia nr. 19/26.07.2016, cu majorări de întârziere calculate pentru perioada iunie 2017- septembrie 2017, actualizate până la plata efectivă a sumelor datorate.
Prin sentinţa civilă nr. 215 din 06 februarie 2018 a Judecătoriei Zalău a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul MUNICIPIUL ZALĂU, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul A. şi s-a constatat încetarea convenţiei nr. 33592 încheiate la data de 29.05.2017 între reclamant şi pârât.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata sumei de 23.254 RON, cu majorări de întârziere, stabilită prin decizia nr. 19/26.07.2016 a Curţii de Conturi-Camera de Conturi Sălaj.
Prin decizia civilă nr. 691/2018 din 5 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Sălaj, secţia Civilă, a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul MUNICIPIUL ZALĂU, prin primar împotriva sentinţei civile nr. 215 din 06 februarie 2018 a Judecătoriei Zalău.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul MUNICIPIUL ZALĂU PRIN PRIMAR.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 27 august 2018.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Sălaj, secţia Civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018:
"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi art. 483 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curţilor de apel."
A reţinut instanţa că, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...) ".
Legea nr. 2/2013 a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la 31 decembrie 2018 inclusiv.
Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunţării de către Curtea Constituţională a deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituţională.
Ulterior pronunţării deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 de către Curtea Constituţională, ar fi fost util ca legiuitorul, dând eficienţă dispoziţiilor art. 147 alin. (1) din Constituţie şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să stabilească instanţa căreia urma să îi revină competenţa de a soluţiona recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în soluţionarea apelurilor promovate împotriva hotărârilor judecătoriilor, în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Un atare deziderat nu a fost atins însă, aşa încât, în prezent, există un vid legislativ în ceea ce priveşte competenţa materială în soluţionarea recursurilor împotriva hotărârilor pronunţate în apel în cereri evaluabile în bani cu o valoare de până la 200.000 RON inclusiv.
Potrivit dispoziţiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".
Aşadar, prima teză a acestui text a atribuit instanţei supreme competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.
A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care instanţei supreme îi revine competenţa de a soluţiona recursuri, constituită fie în complet al unei secţii, fie în Completul de 5 Judecători.
Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.
Astfel, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.
Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispoziţiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:
"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."
De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Sălaj, secţia Civilă, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Cluj, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurentul-reclamant MUNICIPIUL ZALĂU PRIN PRIMAR împotriva deciziei civile nr. 691/2018 din 5 iunie 2018, pronunţate de Tribunalul Sălaj, secţia Civilă, în favoarea Curţii de Apel Cluj.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2018.