Mandatory nature of homicide charge following refusal of medical aid to incapacitated victim
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) rejected the prosecution's appeal, thereby upholding the appellate court’s decision which had affirmed the first-instance conviction of the defendant to 10 years of imprisonment for intentional homicide, effectively allowing the sentence to stand as final. The dispute concerned whether the imposed penalty was insufficiently severe given the alleged extreme violence and subsequent passive attitude of the accused, who had struck the victim with fists, feet, and a wooden object during a conflict at the victim’s residence, leading to the victim’s death from severe head and chest trauma two months later. The decisive legal basis was the determination that the penalty was correctly individualized in accordance with Articles 52 and 72 of the Penal Code, balancing the degree of social danger of the act against the defendant’s lack of criminal record and the victim’s contributory behavior, thereby invalidating the prosecution’s argument for a higher sentence.
Legislator headnote
AI generatedart. 174 C. pen, art. 334 C. proc. pen, art. 72 C. pen, art. 52 C. pen; Mandatory nature of homicide charge following refusal of medical aid to incapacitated victim: Pedeapsa așa cum a fost stabilită față de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului și de comportarea victimei, a fost individualizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. și este de natură a realiza scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 213 din 15 aprilie 2004 a Tribunalului Brașov, inculpatul S.G. a fost condamnat la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice potrivit art. 334 C. proc. pen., din tentativă de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen.
S-a computat durata arestării preventive și inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În seara zilei de 20 septembrie 2003, inculpatul a mers la domiciliul mamei sale care locuia într-o comună din apropierea municipiului Brașov împreună cu fiica, nepoata și concubinul său.
Între inculpat și concubin era o situație conflictuală mai veche determinată atât de comportamentul violent al acestuia din urmă față de mama primului, cât și de faptul că înstrăina din locuință bunuri, pentru a-și cumpăra băuturi alcoolice.
Din cauza scandalurilor dintre cei doi, lucrătorii poliției comunale i-a pus în vedere inculpatului să nu mai vină în acea localitate.
În seara respectivă, când inculpatul a ajuns la locuința mamei sale a consumat împreună cu victima vin.
Ulterior, victima a plecat și după ce a mai consumat băuturi alcoolice în comună, întorcându-se în jurul orelor 4,00, în stare de ebrietate, deoarece nu i s-a deschis ușa imediat ce sosise a împins și insultat pe mama inculpatului.
Din cauza gălăgiei, inculpatul s-a trezit și a intervenit, lovind victima cu pumnii și picioarele după ce s-au înjurat reciproc.
În urma agresiunii victima a căzut, iar inculpatul l-a prins cu mâinile de cap, l-a lovit de câteva ori de ciment, după care cu un lemn de foc l-a izbit de două ori în zona cefei. Ulterior s-a culcat, iar a doua zi a plecat, deși constatase că starea sănătății victimei se înrăutățise permanent.
Victima a fost transportată la Spitalul Județean Brașov în comă de gradul II, unde la data de 1 noiembrie 2003 a decedat.
Din raportul de autopsie rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat contuziei cerebrale grave și difuze, consecutive unui politraumatism cu fracturi costale multiple complicate în final cu o bronhopneumonie purulentă. S-a concluzionat că leziunile constatate au putut fi produse prin lovire cu și de corpuri dure existând legătură de cauzalitate între agresiunea din noaptea de 20/21 septembrie 2003 și deces.
Împotriva acestei hotărâri Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul S.G., au declarat apel.
Apelurile au fost respinse de către Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 212 din 16 iunie 2004.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a declarat recurs.
În susținerea lui, reprezentantul Ministerului Public a menționat că pedeapsa aplicată nu este bine individualizată, ea nereflectând corect circumstanțele reale ale comiterii faptei.
Astfel, inculpatul a lovit victima cu o deosebită violență deși aceasta nu se putea apăra și chiar după ce ea a căzut a continuat agresiunea lovind-o cu capul de pardoseala de ciment și cu un lemn în zona cefei. Atitudinea ulterioară a inculpatului de pasivitate în ceea ce privește starea victimei imprimă faptei un pericol social deosebit de mare, motiv pentru care procurorul a pus concluzii de admitere a recursului, casarea hotărârilor și majorarea pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Analizând hotărârile pronunțate se constată că pedeapsa aplicată a fost bine individualizată, ea reflectând corect gradul de pericol social al faptei și făptuitorului.
Astfel, pe baza probelor administrate, care au fost complet administrate și corect interpretate, s-a stabilit că între cei doi a fost o veche stare conflictuală datorită consumului exagerat de băuturi alcoolice, iar incidentul respectiv a avut loc din cauza comportamentului victimei care a determinat o ripostă din partea inculpatului. Nu se poate susține că inculpatul a fost provocat deoarece în momentul lovirii de către acesta, victima, din cauza avansatei stări de ebrietate nu a putut să acționeze cu violență.
Pedeapsa așa cum a fost stabilită față de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului și de comportarea victimei, a fost individualizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. și este de natură a realiza scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecință, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, urmează să fie respins.
Întrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest, urmează ca din pedeapsa aplicată să se compute perioada arestării preventive.
Onorariul apărătorului din oficiu care l-a asistat pe inculpat va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei nr. 212 din 16 iunie 2004 a Curții de Apel Brașov, privind pe inculpatul S.G., ca nefondat.
Compută din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 29 septembrie 2003, la zi.
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 octombrie 2004.