Workplace accident damages appeal declined for lack of jurisdiction and referred to the Court of Appeal

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2018

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25.03.2011 pe rolul Judecătoriei Târgu- Jiu, secţia Civilă, sub nr. x/2011*, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B. S.A. Târgu - Jiu, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 3 miliarde RON vechi cu titlu de daune morale, actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, ca urmare a prejudiciului estetic ce constă în schimbarea totală a trăsăturilor sale fizice urmare accidentului de muncă din 12.05.2008.

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2011* pe rolul Judecătoriei Tg. - Jiu, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B. S.A., solicitând acordarea unei rente globale ce reprezintă diferenţa dintre pensia primită şi salariul postului pe care a fost încadrat, respectiv acordarea unei rente periodice lunare ce reprezintă diferenţa de la pensia pe care o primeşte reclamantul şi salariul pe care trebuia să-l primească înainte de a fi victima accidentului de muncă, obligarea pârâtului la plata anuală a două bilete de tratament pentru refacerea stării de sănătate, precum şi bonurile valorice pe care le primea ca salariat.

Judecătoria Tg. -Jiu, prin încheierea din 23.09.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2011 a admis excepţia conexităţii formulată de apărătorul reclamantului şi a conexat respectiva cauză la dosarul nr. x/2011 al Judecătoriei Tg. -Jiu.

Prin sentinţa civilă nr. 2821/07.04.2017, Judecătoria Târgu- Jiu, secţia Civilă a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei Societatea B. S.A. Tg-Jiu, şi a obligat pârâta să plătească reclamantului contravaloarea în RON la data plăţii a sumei de 300.000 EURO cu titlu de daune morale, contravaloarea în RON la data plăţii a sumei de 100.000 EURO cu titlu de prejudiciu de agrement, rentă globală în cuantum de 222.051,19 RON actualizată la data plăţii efective, rentă periodică lunară pe toată perioada vieţii reclamantului echivalentă cu diferenţa dintre pensia acordată acestuia şi indemnizaţia acestuia de la data producerii accidentului de muncă, 2 bilete de tratament anual pentru reclamant şi soţia sa în calitate de însoţitor al reclamantului în staţiunile Mangalia sau Buziaş-Felix, pe toată durata vieţii reclamantului, contravaloarea asistenţei medicale pentru recuperarea reclamantului la domiciliu o dată pe săptămână în valoarea de 150 RON, pe toată durata vieţii reclamantului, contravaloarea medicamentelor cumpărate de reclamant de la data producerii accidentului de muncă pe toată durata vieţii reclamantului, cantitatea de 10 T de lemne pe an, inclusiv transportul acestuia sau contravaloarea materialului lemnos în funcţie de preţul stabilit de C. la data plăţii, începând cu data rămânerii definitive a sentinţei, pe toată durata vieţii reclamantului, contravaloarea energiei electrice consumată de reclamant la locuinţa acestuia pe toată durata vieţii reclamantului începând cu data rămânerii definitive a sentinţei, contravaloarea tichetelor valorice pe care reclamantul le primea ca salariat cu începere de la data rămânerii definitive a sentinţei şi pe toată perioada cât reclamantul putea fi salariat al pârâtei şi contravaloarea unui salariu minim pe economie cu începere de la data rămânerii definitive a sentinţei şi pe toată perioada cât reclamantul putea fi salariat al pârâtei; a respins capetele de cerere privind obligarea pârâtei de a asigura soţiei reclamantului un loc de muncă în cadrul pârâtei şi de a plăti rentă viageră pentru cei doi copii minori ai reclamantului, şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 3038,25 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, B. S.A. Târgu - Jiu a formulat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Tribunalul Gorj, secţia I civilă, prin decizia nr. 1445/2017, pronunţată la data de 21 septembrie 2017, în dosarul nr. x/2011, a admis apelul declarat de apelanta pârâtă Societatea B. S.A. Tg - Jiu împotriva sentinţei civile nr. 2821 din 07.04.2017, pronunţată de Judecătoria Tg - Jiu în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimatul reclamant A., şi a modificat sentinţa, în sensul că a obligat pârâta la plata rentei globale brute în cuantum de 213527,26 RON, în loc de 222051,19 RON; a respins capetele de cerere privind acordarea contravalorii asistenţei medicale la domiciliu în cuantum de 150 RON pe săptămână, a medicamentelor, a cantităţii de 10 tone de lemn pe an, inclusiv transportul acestuia sau contravaloarea materialului lemnos, contravaloarea energiei electrice la locuinţa personală, a tichetelor valorice şi a unui salariu minim pe economie pe toată durata vieţii reclamantului, şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei; a respins cererea intimatului de acordare a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 23 octombrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2011, Tribunalul Gorj, secţia I civilă a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele şi dispozitivul deciziei nr. 1445/21 septembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2011, privind pe apelanta - pârâtă S.C. B. S.A., în contradictoriu cu intimatul - reclamant A., în sensul că se va menţiona cuantumul corect al rentei globale, acela de 213798,19 RON în loc de 213527,26 RON.

Împotriva deciziei nr. 1445/2017 din 21 septembrie 2017 pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, au declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului şi, pe fond, modificarea în tot a deciziei civile recurate, în sensul menţinerii ca temeinică şi legală a sentinţei instanţei de fond a Judecătoriei Târgu - Jiu nr. 2821/07.04.2017, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată, cât şi pârâtul B. S.A. Târgu - Jiu, acesta din urmă declarând recurs şi împotriva încheierii de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 23 octombrie 2017 pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, prin care a solicitat: admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârilor recurate şi, pe fondul cauzei, respingerea, ca neîntemeiată, a acţiunii în pretenţii formulată de reclamant împotriva societăţii; în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârilor recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa competentă pentru completarea probatoriului, respectiv, pentru efectuarea unei noi expertize specialitatea contabilitate şi a unei expertize tehnice de specialitate în domeniul minier. Soluţionând litigiul pe fondul cauzei, recurentul- pârât a solicitat instanţei de recurs diminuarea cuantumului despăgubirilor, ţinând cont la aprecierea acestora de criteriul echităţii, păstrând principiul proporţionalităţii şi al justului echilibru între natura valorilor lezate şi sumele acordate, despăgubirile pe care le consideră a fi posibil acordate să poată asigura o compensare, dar în nici un caz exagerată, a prejudiciului cauzat, având în vedere natura valorilor lezate, dar fără a se constitui un temei al îmbogăţirii reclamantului.

Cu privire la cheltuielile de judecată, recurentul- pârât a solicitat: în principal, odată cu admiterea recursului său şi respingerea acţiunii, respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de reclamant, iar, în subsidiar, în cazul admiterii în parte a recursului pârâtului, să se dispună cenzurarea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate reclamantului, în funcţie de cuantumul despăgubirilor ce le va acorda.

Recursurile au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Gorj, secţia I civilă la data de 13.11.2017, şi, respectiv, 15.11.2017.

La data de 06.12.2017 tribunalul a înaintat cererile de recurs, împreună cu dosarul, spre soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul Curţii de Apel Craiova.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 15.12.2017.

Dintru început, se cuvine a preciza că, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 76/2012, în speţă sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. din 1865, întrucât procesul a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010. Astfel, legea nouă de procedură a intrat în vigoare la 15.02.2013 (art. 82 din Legea nr. 76/2012, iar litigiul de faţă a început în anul 2011.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, excepţie asupra căreia, în temeiul art. 158 alin. (1) şi alin. (3), rap. la art. 3 pct. 3 şi art. 4 pct. 4 C. proc. civ. de la 1865, reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani.

Judecata căilor de atac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanţelor de judecată, învestirea instanţelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, fără a se trece peste o instanţă de la un nivel intermediar.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ. de la 1865, "Curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.".

Prevederile legale anterior menţionate consacră exclusivitatea de competenţă a curţilor de apel în soluţionarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel şi a hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale.

Potrivit dispoziţiilor art. 4 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege."

De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Craiova, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 158 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. de la 1865.

Aşa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1445/2017 din 21 septembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, şi a recursului declarat de pârâtul B. S.A. TÂRGU - JIU împotriva deciziei nr. 1445/2017 din 21 septembrie 2017 şi a încheierii de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 23 octombrie 2017, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2018.