Inadmissibility of second petition for cancellation against procedural ruling on earlier dismissal.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's second petition for cancellation of its own prior decision that had rejected the initial petition, upholding the procedural bar against re-adjudicating matters already resolved by the first cancellation decision; the court additionally ordered the appellant to pay a 500 RON judicial fine for submitting manifestly unfounded requests. The dispute concerned the admissibility of filing a new petition for cancellation against a procedural decision that had already rejected a previous petition, where the appellant failed to specify a valid legal ground or identify concrete errors in the original judgment, instead relying on general legal arguments and dissatisfaction with unrelated case outcomes. The court held that the petition was inadmissible under Articles 317, 318, and 320(3) of the Civil Procedure Code, which restricts the extraordinary remedy of cancellation to final judgments on the merits that are subject to review for specific statutory reasons not raised in appeal or cassation, applying the principles of legal certainty, the legality of remedies, and constitutional equality to prohibit circumventing established procedural finality, while imposing the fine pursuant to Article 1081 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 318 din C. proc. civ, art. 321 din C. proc. civ, art. 1081 C. proc. civ; Inadmissibility of second petition for cancellation against procedural ruling on earlier dismissal: The dispute concerned the admissibility of filing a new petition for cancellation against a procedural decision that had already rejected a previous petition, where the appellant failed to specify a valid legal ground or identify concrete errors in the original judgment, instead relying on general legal arguments and dissatisfaction with unrelated case outcomes. The court held that the petition was inadmissible under Articles 317, 318, and 320(3) of the Civil Procedure Code, which restricts the extraordinary remedy of cancellation to final judgments on the merits that are subject to review for specific statutory reasons not raised in appeal or cassation, applying the principles of legal certainty, the legality of remedies, and constitutional equality to prohibit circumventing established procedural finality, while imposing the fine pursuant to Article 1081 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the judicial fine imposed on the appellant for submitting manifestly unfounded requests.
Full text
Şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2018
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1842 de la 21 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1975 din 20 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Împotriva acestei hotărâri, contestatorul a formulat o nouă contestaţie în anulare, fără a indica temeiul juridic pe care îşi întemeiază cererea.
În motivarea căii de atac, expusă în mai multe pagini, contestatorul invocă diverse texte de lege, îşi exprimă nemulţumirea faţă de modul de soluţionare a unor cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, fără a indica în concret critici care să vizeze soluţia pronunţată de instanţă în cauza finalizată cu decizia contestată.
Analizând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
În speţă, se constată că, prin decizia nr. 1842 de la 21 noiembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1975 din 20 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Hotărârea contestată de către contestator, din punct de vedere procedural, deşi are caracterul irevocabil impus de cerinţele exprese ale dispoziţiilor art. 317 teza I C. proc. civ., nu îndeplineşte cerinţele aceluiaşi text de lege prevăzute în cea de-a doua teză, cu referire la motivele ce nu au putut fi invocate în apel sau recurs.
Intenţia legiuitorului la redactarea acestui text de lege a vizat în mod categoric controlul judiciar, în calea de retractare, numai al hotărârilor supuse deja reformării.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 318 din C. proc. civ. ce fac trimitere expresă la hotărârile instanţelor de recurs.
Pe de altă parte, nici condiţia impusă de dispoziţiile art. 320 (3) din C. proc. civ. nu este îndeplinită, cu referire la calea de atac exercitată împotriva unei hotărâri date în contestaţia în anulare, în condiţiile în care textul invocat vizează o hotărâre ce soluţionează fondul cauzei.
Dacă s-ar admite ipoteza în care o hotărâre pronunţată în contestaţie în anulare ar fi supusă unei noi contestaţii în anulare, în alte condiţii decât cele prevăzute în art. 321 din C. proc. civ., situaţia în speţă, soluţiile pronunţate sub aspect procedural ar leza grav principiul securităţii juridice, afectând drepturile procesuale ale celorlalţi participanţi la procesul civil.
Declararea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare ca inadmisibilă.
Având în vedere introducerea a nenumărate cereri vădit netemeinice, în temeiul dispoziţiilor art. 1081 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să dispună obligarea contestatorului la plata unei amenzi judiciare în sumă de 500 RON, apreciind că în speţă sunt incidente dispoziţiile legale evocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1842 din 21 noiembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Dispune amendarea contestatorului A. cu suma de 500 RON reprezentând amendă judiciară.
Irevocabilă în ce priveşte contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 1842 din 21 noiembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare în ceea ce priveşte aplicarea amenzii judiciare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2018.