Revision appeal in labor dispute inadmissible; costs denied as unproved

Şedinţa publică din data de 21 februarie 2018

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. Braşov, să se dispună obligarea pârâtei la încadrarea sa în grupa a II-a de muncă, pentru perioada 01.12.1990-01.04.2001 şi să îi elibereze o adeverinţă în acest sens.

La data de 22.10.2015, reclamantul a completat cererea de chemare în judecată, în sensul că a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 31.860 RON, reprezentând prejudiciul suferit pentru 26 de ani lucraţi în grupa a II-a de muncă, respectiv un procent de 25% din punctul de pensie.

Prin sentinţa civilă nr. 289/MAS de la 01 martie 2016, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a respins acţiunea formulată şi completată de reclamantul A., prin mandatar C., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul A., prin decizia civilă nr. 1012/Ap din 07 iulie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2015, apelul fiind respins.

Prin decizia civilă nr. 1871/AP de la 12 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2016, instanţa a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1012/Ap din 07 iulie 2016, ca tardiv formulată.

Reclamantul A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 1871/AP de la 12 decembrie 2016, prin decizia civilă nr. 403/Ap. de la 02 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2017, fiind respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a constatat că recursul nu este admisibil.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 22 noiembrie 2017, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Recurentul a depus punct de vedere cu privire la raport.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prezentul recurs are ca obiect decizia civilă nr. 403/Ap. din 2 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.

Decizia ce formează obiectul prezentului dosar are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 din noul C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Potrivit dipoziţiilor art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată şi modificată, în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată, conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal, hotărârile instanţei de fond fiind supuse numai apelului, astfel cum dispune art. 214 din acelaşi act normativ.

Art. 216 din Legea nr. 62/2011 statuează că prevederile acestui act normativ, referitoare la procedura de soluţionare a conflictelor individuale de muncă, se completează în mod corespunzător cu prevederile C. proc. civ.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului, hotărârile pronunţate în cauze având ca obiect conflicte de muncă şi de asigurări sociale, precum şi hotărârile date de instanţele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Art. 513 alin. (5) din noul C. proc. civ. statuează că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, în speţa dedusă judecăţii hotărârea revizuită fiind definitivă.

Raportat la aceste aspecte, decizia civilă nr. 403/Ap. din 02 martie 2017 este definitivă, nefiind atacabilă cu recurs.

Înalta Curte reţine, de asemenea, că potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din noul C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Prin urmare, decizia recurată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

Cererea intimatei S.C. B. S.A., privind obligarea recurentului A. la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca nedovedită, la dosar nefiind depuse dovezi cu privire la aceste cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 403/Ap. din 2 martie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, ca inadmisibil.

Respinge cererea intimatei S.C. B. S.A., privind obligarea recurentului A. la plata cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2018.