Recusal order in appellate proceedings: inadmissibility of separate appeal due to irrevocability of appellate court chamber counsel decisions.

Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, prin încheierea şedinţei Camerei de Consiliu de la 30 martie 2018, fără cale de atac, pronunţată în dosarul nr. x/2016, a respins cererea de recuzare a doamnelor judecător A. şi B., formulată de recurenta- revizuentă C..

Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs recurenta C..

Faţă de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepţia de inadmisibilitate a recursului, în conformitate cu prevederile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 34 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., cu referire la art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezentul recurs este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin dispoziţiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător, legalitatea căilor de atac fiind un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual- civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.

Căile de atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti şi, în final, remedierea erorilor săvârşite, constituind astfel pentru părţi o garanţie a respectării drepturilor lor fundamentale.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern, prin legea procesuală, iar împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece, se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege, susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs hotărârile pronunţate în apel şi hotărârile date în primă instanţă fără drept de apel. Aşadar, căii de atac a recursului îi sunt supuse hotărârile definitive, stabilite ca atare prin art. 377 alin. (1) C. proc. civ.

Intenţia legiuitorului la redactarea acestui text de lege a vizat în mod categoric controlul judiciar pe cale de recurs numai al hotărârilor date fără drept de apel sau al celor date în apel, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care fac trimitere expresă la categoriile de hotărâri ce pot fi examinate de o instanţă de recurs.

Deopotrivă, prevederile art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ. statuează că "Sunt hotărâri irevocabile: orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs".

Din dispoziţiile art. 377 alin. (2) C. proc. civ. cu referire la hotărârile irevocabile, raportat la art. 299 din acelaşi cod, rezultă că sistemul român de jurisdicţie a statuat principiul unicităţii recursului, dreptul la această cale de atac stingându-se prin exercitare; această prevedere legală este raţională şi în concordanţă cu principiul puterii de lucru judecat, prevăzut în art. 166 C. proc. civ.

În prezenta cauză, însă, încheierea de şedinţă supusă de către petentă căii extraordinare de atac a recursului nu are deschisă, conform legii, o asemenea modalitate de reformare, recursul fiind declarat împotriva unei încheieri prin care s-a respins cererea de recuzare formulată, de asemenea, în cadrul unui alt recurs (încheiere fără nici o cale de atac).

Regimul juridic al căilor de atac privind soluţia dată în cererea de recuzare este reglementat de dispoziţiile art. 34 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, "Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul".

Însă, trebuie avută în vedere particularitatea generată de faptul că încheierea recurată este pronunţată într-un dosar de recurs, rezultând că, împotriva încheierii de şedinţă prin care a fost analizată o cerere de recuzare, nu se poate formula nicio cale de atac, interdicţia fiind absolută şi imperativă.

De asemenea, şi faţă de prevederile art. 316 şi art. 282 alin. (2) C. proc. civ., în conformitate cu care, încheierile premergătoare nu se pot ataca decât odată cu fondul, şi de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., în conformitate cu care, hotărârile instanţei de recurs sunt irevocabile, se constată că şi încheierea în cauză pronunţată de instanţă în cadrul unui dosar de recurs are acelaşi caracter irevocabil.

În atari condiţii, încheierea şedinţei Camerei de Consiliu de la 30 martie 2018 a Curţii de Apel Braşov nu era susceptibilă de a face obiectul unui nou recurs, nefiind o hotărâre dintre cele enumerate de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., astfel că, sub acest aspect, se reţine inadmisibilitatea căii ordinare de atac promovate de recurentă.

Prin dispoziţiile legii procesual- civile, legiuitorul a stabilit în mod expres limitele examinării unei hotărâri.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Declarând recurs împotriva unei atare hotărâri, partea nu s-a conformat unei dispoziţii specifice de admisibilitate a recursului în această materie.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Şi în cazul recursului, dacă s-ar crea limite mai largi, ar însemna să se schimbe caracterul ordinar al căii de atac, privind anumite neregularităţi prevăzute de lege, ceea ce nu este în sprijinul reglementării date de lege acestei instituţii.

Astfel, Înalta Curte apreciază că formularea unui recurs împotriva unei încheieri date asupra cererii de recuzare formulată în cadrul recursului şi, în aceste condiţii, încheierea nu mai este susceptibilă de a fi atacată separat, încalcă principiul legalităţii căii de atac, ceea ce este inadmisibil, exerciţiul căilor de atac fiind pus la dispoziţia părţilor, în limitele şi condiţiile legii.

În aceste condiţii, cum recursul nu priveşte o hotărâre dintre cele prevăzute de art. 299 C. proc. civ., rezultă că încheierea Curţii de Apel nu mai poate fi atacată cu recurs, nefiind susceptibilă de reformare, potrivit dreptului comun, pe această cale.

Aşa fiind, în speţă, încheierea recurată nu întruneşte condiţia cerută de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., situaţie în care nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în această ipoteză, exercitarea căii ordinare de atac fiind inadmisibilă.

Faţă de cele de mai sus, nefiind întrunite condiţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că inadmisibilităţile se situează în categoria excepţiilor peremptorii, de fond, în conformitate cu prevederile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, cu consecinţa respingerii prezentului recurs dedus judecăţii, ca inadmisibil.

Aşa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta C. împotriva încheierii şedinţei Camerei de Consiliu de la 30 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2016.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2018.