Territorial jurisdiction for objection to bailiff’s refusal to continue enforcement: application of Code of Civil Procedure unity of enforcing court vs. Law 188/2000 exclusive bailiff-location jurisdiction

Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti la data de 16 octombrie 2017 sub nr. x/2017 contestatorul A. a chemat în judecată pe intimaţii B. şi C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea executorului judecătoresc B. din cadrul BEJ B. să procedeze la continuarea executării silite în favoarea sa, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că, în mod nelegal, executorul judecătoresc a refuzat să continue executarea silită şi vânzarea imobilului în dosarul nr. x/2016, motivând că pe rolul instanţei de judecată se află contestaţii la executare formulate de numitul C., în calitate de fiu al debitoarei care are şi el pretenţii asupra imobilului ce face obiectul vânzării.

A mai arătat că prin adresa emisă la data de 5 octombrie 2017 BEJ B. motivează că, potrivit art. 687 C. proc. civ., dacă debitorul a decedat după ce executarea silită a fost pornită ea nu poate fi continuată cât timp moştenirea nu a fost acceptată de cei chemaţi la moştenire.

Judecătoria Sector 5 Bucureşti, prin sentinţa nr. 488 din 19 ianuarie 2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. şi pe intimaţii B. şi C., în favoarea Judecătoriei Câmpina.

În pronunţarea acestei soluţii prima instanţă a apreciat că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, în speţă sunt incidente în determinarea instanţei competente teritorial, dispoziţiile art. 712 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi cele ale art. 714 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în considerarea faptului că la data începerii executării silite debitoarea avea domiciliul în jud. Prahova, executarea silită fiind încuviinţată de Judecătoria Câmpina prin încheierea nr. 128 din 17 februarie 2016.

Astfel învestită, Judecătoria Câmpina, prin sentinţa nr. 2299 din 16 august 2018 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Câmpina, invocată de intimatul C..

A declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de contestatorul A., în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Câmpina si Judecătoria Sector 5 Bucureşti şi a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În pronunţarea acestei hotărâri cea de-a doua instanţă a reţinut că obiectul judecăţii poartă asupra unei plângeri la refuzul executorului judecătoresc de a proceda la continuarea executării silite, situaţie în care determinarea instanţei competente teritorial şi soluţionarea pricinii se realizează prin prisma dispoziţiilor art. 56 din Legea nr. 188/2000, acestea stabilind o competenţă teritorială exclusivă de soluţionare a cauzei, în favoarea judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc, în speţă, Judecătoria Sector 5 Bucureşti.

Înalta Curte, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., constată că Judecătoria Câmpina este instanţa competentă teritorial în soluţionarea cauzei pentru motivele ce se vor arăta.

Cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 628, art. 662 alin. (2) şi art. 453 C. proc. civ., demersul judiciar fiind justificat de refuzul executorului judecătoresc de a continua executarea silită în dosarul execuţional din cadrul BEJ B..

Refuzul executorului judecătoresc a fost motivat de existenţa pe rolul instanţei de judecată a unor contestaţii la executare cu privire la imobilul ce face obiectul executării silite în cauză.

Potrivit art. 712 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

Aşadar, cererea cu care a fost învestită Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti este o veritabilă contestaţie la executare, sens în care, în determinarea instanţei competente teritorial în soluţionarea cauzei sunt incidente dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., care consacră principiul unicităţii instanţei de executare.

Conform art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia se introduce la instanţa de executare, iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ. instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află la data sesizării organului de executare domiciliul, sau după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, instanţa de executare soluţionând cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti stabilesc o competenţă teritorială exclusivă a instanţei în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc numai pentru soluţionarea plângerii împotriva refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 7 lit. b)-i) din acelaşi act normativ, neîndeplinirea atribuţiei de punere în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii (art. 7 lit. a) neintrând sub incidenţa acestei norme.

Întrucât, astfel cum rezultă din actele dosarului, la data începerii executării silite, debitoarea îşi avea domiciliul în judeţul Prahova, executarea silită fiind încuviinţată de Judecătoria Câmpina, prin încheierea nr. 128 din 17 februarie 2016, instanţa de executare, respectiv instanţa competentă teritorial să soluţioneze prezenta contestaţie la executare este Judecătoria Câmpina.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte stabileşte că Judecătoria Câmpina este instanţa competentă teritorial în judecata pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 19 octombrie 2018.