Recourse annulled for non-payment of judicial stamp in nullity action against insolvency administrator appointment

Şedinţa publică din data de 20 februarie 2018

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia a II-a civilă, la data de 6 august 2015, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L., să se constate nulitatea absolută a Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor nr. 1/30.03.2015 a C. S.R.L., prin care asociatul majoritar D., în mod nelegal şi discreţionar, a desemnat administratorul special al societăţii în cadrul procedurii generale a insolvenţei.

2. Prin sentinţa civilă nr. 824 din 21 decembrie 2015, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a respins ca nefondată excepţia decăderii pârâtei C. S.R.L. din dreptul de a invoca excepţia tardivităţii acţiunii; a respins excepţia decăderii reclamanţilor A. şi B. din dreptul de formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute a Hotărârii AGEA C. S.R.L. nr. 1/30.03.2015 ca nefondată; a respins excepţia lipsei de interes ca nefondată.

A fost admisă acţiunea în anulare hotărâre AGA, formulată de reclamanţii A. şi B. şi s-a constatat nulitatea absolută a Hotărârii AGEA C. S.R.L. nr. 1/30.03.2015, fiind respinsă ca nefondată cererea de intervenţie accesorie formulată de S.C. D..

3. Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios adminsitrativ şi fiscal, prin decizia civilă nr. 481/2016 din 3 octombrie 2016, a luat act de renunţarea pârâtei C. S.R.L., prin administrator judiciar E. IPURL, la judecata apelului.

A fost respins, ca neavenit, apelul declarat de apelanta-intervenientă D..

A fost respinsă cererea de sesizare a ÎCCJ, ca rămasă fără obiect.

A fost respinsă cererea de intervenţie formulată de intervenienta F. S.R.L., ca lipsită de interes.

Cererea de completare a deciziei nr. 481/2016 din 3 octombrie 2016 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios adminsitrativ şi fiscala fost admisă, prin decizia nr. 17 din 16 ianuarie 2017, în sensul că "obligă ambii apelanţi la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimaţii-reclamanţi A. şi B., în cuantum de câte 1200 RON fiecare, reprezentând onorariu avocat.".

4. Împotriva deciziei civile nr. 481/2016 din 3 octombrie 2016 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios adminsitrativ şi fiscal, intervenienta D. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei atacate, respingerea cererii de renunţare la judecata apelului formulat de administratorul judiciar E. IPURL al apelantei C. S.R.L. şi, pe cale de consecinţă, trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii aceleiaşi instanţe.

Recurenta-intervenientă D. a susţinut că desistarea administratorului judiciar de judecarea căii de atac s-a realizat fără ca acesta să fi avut vreun mandat în acest sens şi fără ca această măsură să fi fost în vreun fel autorizată de către judecătorul sindic.

În lipsa unui astfel de mandat, administratorul judiciar nu a avut posibilitatea legală de a renunţa la calea de atac promovată, renunţare de care instanţa de apel în mod nelegal a luat act, în opinia recurentei-interveniente fiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

S-a mai arătat de către recurenta-intervenientă D. că, în situaţia formulării unei renunţări la judecată, instanţa trebuie să verifice cauzele renunţării, respectiv temeiul acesteia, iar atunci când cauza este ilicită ori imorală, instanţa nu va putea să ia act de renunţare.

În speţă, recurenta-intervenientă D. a arătat că, deşi a indicat motivele ilicite ce au stat la baza renunţării, instanţa de apel nu le-a avut în vedere, nu le-a analizat, ci doar s-a limitat la a arăta că nu există indicii în sensul existenţei unei cauze ilicite ori imorale însă fără a motiva în vreun fel.

La baza cauzei ilicite s-a aflat lăsarea societăţii fără un administrator special care acţiona în interesul societăţii, dar în dezacord cu demersurile administratorului judiciar.

6. Prin întâmpinarea depusă la dosar, la data de 16 mai 2017, intimaţii-reclamanţi A. şi B. au solicitat respingerea recursului intervenientei şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei atacate.

Totodată, s-a solicitat respingerea recursului ca neavenit, în temeiul art. 67 alin. (4) C. proc. civ., întrucât partea pentru care recurenta D. a intervenit la fond, C. S.R.L., nu a exercitat această cale de atac.

Sub acest aspect, s-a arătat că D. are calitatea de intervenient accesoriu în cauză, sprijinind apărările pârâtei C. S.R.L., astfel încât nu are dreptul de a formula recurs, decât în condiţiile în această cale de atac a fost exercitată de partea pentru care a intervenit.

Intimaţii-reclamanţi A. şi B. au mai invocat şi excepţia nulităţii cererii de recurs pentru lipsa semnăturii, întemeiată pe nerespectarea dispoziţiilor art. 486 alin. (1) C. proc. civ., acţiunea introdusă de recurentă fiind lovită de nulitate.

Pe fondul recursului, s-a susţinut că instanţa de apel a făcut în mod corect aplicarea art. 406 alin. (1) C. proc. civ. şi a luat act de renunţarea apelantei C. S.R.L. prin administrator judiciar la apelul formulat în cauză, ca urmare a Hotărârii Adunării Creditorilor din 18 iulie 2016, în acest sens.

Intimaţii au solicitat obligarea recurentei interveniente S.C. D. la plata cheltuielilor de judecată.

7. Intimata-pârâtă S.C. C. S.R.L., prin administrator judiciar E. IPURL Constanţa, a depus la dosar, la data de 19 iunie 2017, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neavenită a căii de atac exercitate de D., iar pe fondul cauzei, respingerea recursului ca nefondat.

8. Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu din 7 noiembrie 2017, a fost analizat raportul întocmit în cauză şi s-a dispus comunicarea acestuia potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză, intimata-pârâtă S.C. C. S.R.L., prin administrator judiciar E. IPURL Constanţa a formulat punct de vedere la raport, invocând excepţiile netimbrării recursului, cea a nulităţii recursului pentru nemotivare şi pentru lipsa semnăturii mandatarului părţii. Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului.

S-a stabilit termen pentru admisibilitatea în principiu a recursului declarat în cauză, la data de 20 februarie 2018.

9. Înalta Curte a luat în examinare excepţia netimbrării recursului, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că aceasta primează înaintea oricăror altor excepţii, reţinând următoarele:

Cum recurenta-intervenientă D. nu a timbrat anticipat recursul, acesteia i s-a comunicat obligaţia de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, obligaţie asupra căreia nu s-a conformat.

Or, prin art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează şi se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte că în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării.

Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată, potrivit dispoziţiilor art. 494 raportat la art. 470 alin. (3) C. proc. civ.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-intervenientă D. nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din actul de procedură ce i-a fost comunicat la data de 20 martie 2017, obligaţie asupra căreia nu s-a conformat nici pentru termenul de judecată din 20 februarie 2018, Înalta Curte urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi să dispună anularea, ca netimbrat, a recursului declarat de intervenienta D. împotriva deciziei civile nr. 481/2016 din 3 octombrie 2016 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios adminsitrativşi fiscal.

Referitor la cererea formulată de intimaţii-reclamanţi B. şi A. privind acordarea cheltuielilor de judecată, solicitată prin întâmpinare, Înalta Curte urmează să o respingă, întrucât nu a fost dovedită existenţa şi întinderea acestora, în raport cu dispoziţiile art. 452 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de intervenienta S.C. D. împotriva deciziei civile nr. 481/2016 din 3 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Respinge cererea formulată de intimaţii-reclamanţi B. şi A. privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2018.