Provisional suspension of enforcement: jurisdiction belongs to court that authorized enforcement, not debtor's registered office
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Constanța Court (Judecătoria Constanța) has territorial competence to hear the debtor's application for provisional suspension of enforcement, thereby favoring that court over the Brașov Court. The dispute arose when a debtor sought provisional suspension of enforcement, which had been authorized by the Constanța Court, and both lower courts declined jurisdiction—Constanța citing the debtor's registered office in Brașov, and Brașov relying on the rule that the enforcement court is the one that granted the enforcement authorization. Decisively, the Court applied Article 651(3) of the Civil Procedure Code, holding that the court which admitted the enforcement application is the enforcement court competent to resolve enforcement challenges and all related incidents, including provisional suspension requests, with no statutory exception vesting jurisdiction elsewhere; it also noted a legal prorogation of competence under Article 112 extending jurisdiction over all debtors. The Court thus set the competence in favor of the Constanța Court, with the ruling being final.
Legislator headnote
AI generatedart. 719 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 719 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 112 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Provisional suspension of enforcement: jurisdiction belongs to court that authorized enforcement, not debtor's registered office: În acest context, se reţine că Judecătoria Constanţa prin încuviinţarea executării silite a devenit instanţa de executare silită, care în conformitate cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluţionând cererea de încuviinţare a executării silite prin admitere, este instanţa de executare care soluţionează şi "contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite", implicit şi cererea de suspendare provizorie a executării silite, dat fiind că în speţă nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a aliniatului evocat anterior.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2018
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa la 14 august 2018, sub dosar nr. x/2018, contestatoarea A. S.A. a solicitat suspendarea provizorie a executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 79/2018 al BEJ B., până la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestaţiei la executare, ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Constanţa.
Prin sentinţa civilă nr. 8512 din 22 august 2018, Judecătoria Constanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Constanţa a reţinut că atât cererea de suspendare provizorie a executării silite, cât şi cererea de suspendare formulate în cadrul executării silite, se judecă de instanţa competentă să judece contestaţia la executarea silită, luând astfel în considerare că sediul debitorului A. S.A. este în Braşov, str. x, cam. 328, sens în care a apreciat că instanţa de executare este Judecătoria Braşov.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Braşov la data de 18 septembrie 2018.
Prin sentinţa civilă nr. 8083/2018 din 20 septembrie 2018, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu, dispunând declinarea competenţei de soluţionare a cererii de suspendare provizorie a executării silite formulată de contestatoarea A. S.A. în favoarea Judecătoriei Constanţa şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă a dispus suspendarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Braşov a reţinut incidenţa prevederilor art. 719 C. proc. civ., iar din perspectiva dispoziţiilor art. 651 alin. (3) din acelaşi cod, a apreciat că Judecătoria Constanţa soluţionând cererea de încuviinţare a executării silite este instanţa de executare care soluţionează şi "contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite", implicit şi cererea de suspendare provizorie a executării silite.
Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Braşov şi Judecătoria Constanţa s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 26 septembrie 2018, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, pentru următoarele considerente:
Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.
În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.
Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, apreciază că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 719 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată", precum şi alin. (7) "dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul".
În raport cu dispoziţiile evocate, care fac referire la noţiunea de "instanţă", se constată că cererea de suspendare provizorie are caracter incidental în cadrul executării silite criticate pe calea contestaţiei la executare, faţă de contestaţia la executare în cadrul căreia se formulează şi cererea de suspendare a executării silite.
Astfel, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că prin încheierea nr. 9366 din 21 iunie 2018, Judecătoria Constanţa a soluţionat cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ B. şi pe cale de consecinţă a încuviinţat executarea silită la cererea creditorului S.C. C. S.R.L. împotriva debitorilor S.C. A. S.A. şi D..
În acest context, se reţine că Judecătoria Constanţa prin încuviinţarea executării silite a devenit instanţa de executare silită, care în conformitate cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluţionând cererea de încuviinţare a executării silite prin admitere, este instanţa de executare care soluţionează şi "contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite", implicit şi cererea de suspendare provizorie a executării silite, dat fiind că în speţă nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a aliniatului evocat anterior.
Prin urmare, în speţă instanţa de executare este instanţa care a încuviinţat executarea silită, atât pentru debitorul S.C. A. S.A. cu sediul în Braşov, cât şi pentru debitorul D. cu domiciliul în Constanţa, respectiv Judecătoria Constanţa.
Totodată, se reţine că în acest caz a intervenit o prorogare legală de competenţă, conform art. 112 C. proc. civ., instanţa de executare, în speţă Judecătoria Constanţa, devenind competentă să soluţioneze litigiul şi în raport de debitorii care îşi au domiciliul în circumscripţiile altor instanţe.
Aşadar, având caracter incidental faţă de contestaţia la executare, rezultă că suspendarea provizorie este de competenţa instanţei pe rolul căreia este înregistrat dosarul având ca obiect contestaţia la executare.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii formulate de contestatoarea A. S.A. în favoarea Judecătoriei Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 octombrie 2018.