Appeal against rejection of arbitral award annulment as time-barred held inadmissible; costs awarded

Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2018

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu prevederile art. 499 teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora, în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, cum este şi recursul în cauză, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, constată următoarele:

Prin cererea de arbitraj înregistrată la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei Administrarea Domeniului Public Bucureşti (A.D.P.B.) la plata sumei de 120.092,54 RON constituită din: suma de 39.108,60 RON dobânda penalizatoare datorată în temeiul art. 1088 C. civ. coroborat cu art. 3 alin. (21) din O.G. nr. 13/2011 aferentă perioadei 17.03.2015-02.10.2015, respectiv în continuarea dobânzilor obţinute prin sentinţa arbitrală nr. 93/03.08.2015 şi calculate până la momentul achitării acestora; suma de 80.983,94 RON cheltuieli arbitrale.

Prin sentinţa arbitrală nr. 5 din 11 ianuarie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul arbitral a luat act de renunţarea pârâtei Administrarea Domeniului Public Bucureşti (A.D.P.B.) S.A. la excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 14 noiembrie 2016, a admis acţiunea arbitrală formulată de reclamanta A. S.R.L. şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 120.092,54 RON, formată din: 39.108,60 RON, reprezentând dobânda penalizatoare aferentă perioadei 17 martie 2015 - 2 octombrie 2015; 80.983,94 RON reprezentând onorariile avocaţilor implicaţi în fazele anterioare ale prezentului litigiu; de asemenea, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 23.736,01 RON cu titlu de cheltuieli de arbitrare în prezentul dosar arbitral, formată din: 811,55 RON taxa de înregistrare a cererii de arbitrare; 14.284,46 RON taxa arbitrală şi 8.640 RON onorariul avocaţilor.

Împotriva acestei sentinţe arbitrale Administrarea Domeniului Public Bucureşti (A.D.P.B.) S.A. a formulat acţiune în anulare ce a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 166F din 05 septembrie 2017, a admis excepţia tardivităţii şi a respins ca tardiv introdusă acţiunea în anulare formulată de Administrarea Domeniului Public Bucureşti (A.D.P.B.) S.A. împotriva sentinţei arbitrale nr. 5 din 11 ianuarie 2017 pronunţată de Tribunalul arbitral.

Împotriva sentinţei civile nr. 166F din 05 septembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, Administrarea Domeniului Public Bucureşti (A.D.P.B.) S.A., a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata A. S.R.L., prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat inadmisibilitatea şi nulitatea recursului, solicitând, în principal, respingerea recursului ca inadmisibil sau anularea ca nemotivat, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 23 mai 2018 s-a dispus comunicarea raportului către părţi, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părţile nu au depus puncte de vedere asupra raportului întocmit în cauză.

Analizând recursul formulat Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Ca o precizare prealabilă, dispoziţiile alin. (4) ale art. 613 C. proc. civ., coroborate cu cele ale alin. (3) ale aceluiaşi articol, în vigoare la data înregistrării dosarului, prevedeau că numai hotărârea prin care curtea de apel a admis acţiunea în anulare şi a anulat hotărârea arbitrală este supusă recursului.

Prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi a unor acte normative conexe, care a intrat în vigoare la data de 24 martie 2017, a fost modificat art. 613 alin. (4) C. proc. civ., în sensul că "(4) Hotărârea curţii de apel prin care se soluţionează acţiunea în anulare este supusă recursului."

Conform prevederilor art. 27 C. proc. civ., "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul."

Legea civilă nu retroactivează, legiuitorul optând pentru regula previziunii, potrivit căreia faza judecăţii, în întregul ei, este guvernată de dispoziţiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia, respectiv la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Raportat la faptul că data înregistrării cererii de arbitrare este 14 octombrie 2016, rezultă că la momentul înregistrării acţiunii erau în vigoare vechile dispoziţii ale art. 613 alin. (3) şi alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile curţii de apel sunt supuse recursului numai în cazul admiterii acţiunii în anulare.

În cauză se constată că recursul are ca obiect o sentinţă prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca tardiv formulată acţiunea în anularea sentinţei arbitrale nr. 5 din 11 ianuarie 2017 pronunţată de Tribunalul arbitral.

Astfel fiind, sentinţa ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu această cale de atac, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 613 alin. (3) şi (4) C. proc. civ., în vigoare la data introducerii cererii de arbitrare, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Este ştiut că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

În consecinţă, sentinţa recurată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Prin urmare, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Societatea Administrarea Domeniului Public Bucureşti (A.D.P.B.) S.A.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită cererea intimatei A. S.R.L. privind obligarea recurentei Societatea Administrarea Domeniului Public Bucureşti (A.D.P.B.) S.A. la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 4.760 RON, conform dovezilor de la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta SOCIETATEA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC BUCUREŞTI (A.D.P.B.) S.A. împotriva sentinţei civile nr. 166F din 5 septembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Obligă pe recurenta SOCIETATEA ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC BUCUREŞTI (A.D.P.B.) S.A. la plata sumei de 4760 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata A. S.R.L..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2018.