Unstamped extraordinary appeal against public housing compensation ruling

Şedinţa publică din data de 9 octombrie 2018

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 17 noiembrie 2011 pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. x/2010, reclamanta Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi a Fondului Locativ Craiova (R.A.A.D.P.F.L. Craiova) i-a chemat în judecată pe pârâţii A. şi B., solicitând obligarea acestora la plata sumei de 6.050,88 RON, reprezentând contravaloarea folosinţei spaţiului locativ situat în în Craiova, judeţul Dolj, fără a deţine un titlu valabil asupra acestuia şi penalităţi de întârziere pentru perioada aprilie 2009 - iulie 2010, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 114/1996, art. 12 din Legea nr. 213/1998, art. 1073 şi următoarele, art. 1082 şi art. 1084 C. civ., precum şi prevederile O.U.G. nr. 40/1999 şi H.G. nr. 310/2007.

Prin sentinţa civilă nr. 8296 din 30 mai 2012, Judecătoria Craiova a admis acţiunea şi i-a obligat pe pârâţi să plătească reclamantei suma de 6.050,88 RON despăgubiri civile şi suma de 476,5 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul A. a declarat recurs, care a fost constatat perimat prin decizia civilă nr. 2136 din 9 decembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia I civilă.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 408 din 19 iunie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins recursul ca inadmisibil.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul A., invocând dispoziţiile art. 317 şi 318 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 374 din 9 noiembrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 408 din 19 iunie 2015, dată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2010, în contradictoriu cu intimata Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi a Fondului Locativ Craiova şi intimatul B..

Pentru a decide în acest sens, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că motivele dezvoltate de autor în susţinerea contestaţiei în anulare nu se circumscriu prevederilor legale indicate şi că acestea au fost indicate strict formal.

Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a declarat recurs, fără să indice vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 alin. (1) pct. 1-9 C. proc. civ. şi fără dezvolte critici care să poată fi subsumate acestora, limitându-se să arate că instanţa a ignorat, la pronunţarea hotărârii atacate, susţinerile sale şi cererile depuse la termenele din 19 octombrie 2017, 2 noiembrie 2017 şi 9 noiembrie 2017.

La termenul din 9 octombrie 2018, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 316, raportat la art. 298 şi la art. 137 alin. (1) C. proc. civ., deliberând cu prioritate asupra excepţiei netimbrării recursului, invocată din oficiu şi analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac ca netimbrată, în considerarea următoarelor:

La 9 februarie 2018, petentul A. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenţei judiciare prin avocat şi a scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 RON şi a timbrului judiciar în valoare de 0,15 RON, stabilite în sarcina sa în vederea soluţionării recursului declarat împotriva deciziei nr. 374 din 9 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Prin încheierea din 13 februarie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016, instanţa supremă a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de petent.

Împotriva acestei încheieri, petentul a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea din 23 mai 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Pentru termenul din 13 februarie 2018, recurentul-contestator a fost citat cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 RON şi a timbrului judiciar de 0,15 RON, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare aflate la dosar recurs, obligaţie pe care în mod nejustificat acesta nu şi-a îndeplinit-o.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, taxele de timbru se achită şi se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanţă.

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată sau insuficient timbrată, după caz.

Aceeaşi sancţiune este prevăzută şi de dispoziţiile art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995.

Constatând că recursul nu a fost integral timbrat până la termenul stabilit, în condiţiile în care cererea formulată de acesta privind acordarea de ajutor public judiciar la plata taxei judiciare de timbru a fost respinsă în mod irevocabil prin încheierea din 23 mai 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, celor ale art. 35 alin. (1) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificată şi celor ale art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 şi să anuleze ca netimbrat recursul declarat de contestatorul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 374 din 9 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 octombrie 2018.