Inadmissibility of cassation against final labor law decisions under transitional provisions of Law No. 2/2013

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 19.12.2016, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele S.C. B. S.A. Filiaşi prin lichidator judiciar C. SPRL şi S.C. D. S.R.L. Craiova, solicitând instanţei să se constate că activitatea desfăşurată ca strungar, muncitor necalificat izolator conductori în cadrul S.C. B. S.A. Filiaşi, în perioada 03.03.1978 - 05.11.1978, 17.09.1980 - 15.11.1997 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% conform Ordinului nr. 50/1990 anexa 2 pct. 34, pct. 69, pct. 79 şi pct. 160, cu obligarea pârâtei S.C. D. S.R.L. Craiova, în calitate de păstrător depozitar al arhivei S.C. B. S.A. Filiaşi, la eliberarea unei adeverinţe în acest sens.

Prin încheierea din 7 martie 2017, instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Casei Judeţene de Pensii Dolj.

Prin sentinţa nr. 1720/2017 din 16 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Dolj.

A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi S.C. D. S.R.L..

S-a constatat că activitatea desfăşurată de reclamantă în perioadele 03.03.1978-05.11.1978, 17.09.1980-01.01.1991 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în conformitate cu prevederile Ordinului 50/1990, art. 3 şi anexa II, pct. 34, 69, în procent de 100%.

A fost obligată pârâta S.C. D. S.R.L. să elibereze reclamantei adeverinţă în acest sens.

Împotriva acestei soluţii, a declarat apel pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj, iar prin decizia nr. 2944 din 3 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, s-a admis apelul şi a fost schimbată sentinţa primei instanţe în sensul respingerii acţiunii.

La data de 09 ianuarie 2018, recurenta-reclamantă A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 2944 din 3 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta a susţinut că decizia atacată este nelegală deoarece din probatoriul administrat rezultă că activitatea desfăşurată se încadrează în grupa a II-a de muncă, fără a indica vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la 01.03.2018, intimata-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Dolj a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport cu dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 634 alin. (1) pct. 4 acelaşi cod.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 11 mai 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Analizând recursul formulat, în conformitate cu dispoziţiile art. 246-248 C. proc. civ. şi ale art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României şi art. 457 C. proc. civ.

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Art. XVIII din Legea nr. 2/2013 prevede că: " (1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017.

(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2016, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civila şi activitatea în porturi, conflictele de munca şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv."

Potrivit art. 266 din Codul muncii republicat, jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, iar conform art. 274 acelaşi cod, hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., " (1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară."

În speţă, prezentul recurs are ca obiect o decizie pronunţată în apel, definitivă, obiectul cauzei fiind litigiu de muncă, prin urmare, având în vedere dispoziţiile legale evocate anterior, Înalta Curte constată că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Prin urmare, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ., pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 2944 din 3 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 2944 din 3 noiembrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2018.