Competent court for authorization of judicial interdiction acts involving immovable property: plaintiff's choice of jurisdiction at protected person's domicile
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, assigning the case to the Satu Mare Court and ordering the transfer of the file for continued proceedings, thereby confirming the competence of the initial court despite the opposing view of the Baia Mare Court. The dispute arose from a petition by a guardian seeking judicial authorization for a legally incapacitated person to accept an inheritance and revoke a testament, which triggered a territorial jurisdictional clash after the Satu Mare Court declined the case based on the location of the immovable property involved, while the Baia Mare Court declined it based on the protected person's domicile. Relying on Articles 114 and 116 of the Code of Civil Procedure, the Court determined that jurisdiction in matters concerning the protection of natural persons is alternative and of private order, granting the plaintiff the exclusive right to choose among equally competent courts; consequently, because the protected person resides in Satu Mare, that court was affirmed as the competent instance for the initial filing.
Legislator headnote
AI generatedart. 114 C. proc. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ; Competent court for authorization of judicial interdiction acts involving immovable property: plaintiff's choice of jurisdiction at protected person's domicile: În argumentarea acestei soluţii, s-a reţinut, în esenţă, că în speţă, în raport cu dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 116 acelaşi cod, competenţa teritorială revine Judecătoriei Satu Mare, ca fiind instanţa iniţial învestită cu soluţionarea cauzei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2018
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, la data de 07.02.2018, sub dosarul nr. x/2018, petentul A. în contradictoriu cu intimata B., a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză, să dispună autorizarea acceptării de către interzisă, prin petent, în calitate de tutore, a succesiunii după defunctul ei soţ, C., decedat la data de 15.04.2017, precum şi participarea ei, prin tutore, la dezbaterea succesorală şi autorizarea revocării testamentului autentic dat de interzisă în anul 2017, în faţa notarului public D. din Sighetu Marmaţiei.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 144, 145 şi 171 Noul C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1646/2018 din 27 aprilie 2018, Judecătoria Satu Mare a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, reţinând că deşi interzisul judecătoresc locuieşte în mun. Satu Mare, capetele de cerere formulate vizează un imobil situat în Sighetul Marmaţiei care în opinia instanţei se află în circumscripţia Judecătoriei Baia Mare.
Prin sentinţa civilă nr. 7947 din 03 septembrie 2018 2018 a Judecătoriei Baia Mare, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea cauzei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În argumentarea acestei soluţii, s-a reţinut, în esenţă, că în speţă, în raport cu dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 116 acelaşi cod, competenţa teritorială revine Judecătoriei Satu Mare, ca fiind instanţa iniţial învestită cu soluţionarea cauzei.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Satu Mare competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.
În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.
Potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
Conform alin. (2) al aceluiaşi text legal, în cazul cererilor privind autorizarea de către instanţa de tutelă şi de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită priveşte un imobil, este, de asemenea, competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie teritorială este situat imobilul. În acest caz, instanţa de tutelă şi de familie care a pronunţat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanţei de tutelă şi de familie în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cel ocrotit.
Înalta Curte reţine totodată că reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, astfel cum rezultă din art. 116 C. proc. civ. iar pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului.
În speţă, obiectul acţiunii îl reprezintă o cerere în autorizarea unor acţiuni ale interzisului judecătoresc, competenţa instanţei fiind alternativă în acest caz, potrivit dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ.
Având în vedere obiectul litigiului, competenţa teritorială fiind una alternativă, de ordine privată, reclamantului revenindu-i alegerea dintre mai multe instanţe deopotrivă competente, şi în raport cu faptul că interzisul judecătoresc are reşedinţa în mun. Satu Mare, Înalta Curte constată că Judecătoriei Satu Mare, cea dintâi învestită, îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.
Astfel fiind, Înalta Curte, în raport de cele anterior expuse, în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ. raportat la art. 135 alin. (4) din acelaşi cod, va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Satu Mare, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2018.