Competence for objection to execution: District Court retains jurisdiction over execution costs and property transfer obligations despite partial characterization as title objection

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Prin cererea înregistrată la 11.10.2017 pe rolul Judecătoriei Timişoara, contestatorul A. a formulat în contradictoriu cu intimatul creditor B. contestaţie la executarea dispusă în dosarul execuţional nr. x/2017 al BEJ C. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

1. anularea executării silite având ca obiect obligaţia de a transmite creditorului drepturile ce îi vor fi conferite prin titlul de proprietate;

2. anularea executării silite îndreptate împotriva sa în ceea ce priveşte obligaţia de a-i transmite creditorului drepturile ce îi vor fi conferite prin titlul de proprietate;

3. anularea executării silite îndreptate împotriva sa pentru creanţa în sumă de 15.000 RON şi reducerea acesteia la suma de 5.000 RON;

4. anularea executării silite îndreptată împotriva sa având ca obiect onorariul executorului judecătoresc stabilit pentru executarea obligaţiei de a transmite drepturile din titlul de proprietate ce urmează a fi emis;

5. anularea onorariului executorului judecătoresc în cuantum de 2.380 RON stabilit pentru executarea obligaţiei constând în transmiterea drepturilor din titlul de proprietate, iar în subsidiar reducerea lui la suma de 200 RON;

6. reducerea la suma de 550 RON a cheltuielilor de executare constând în onorariul executorului stabilit pentru recuperarea creanţei;

7. anularea urmăririi silite îndreptată împotriva sa pentru totalul cheltuielilor de executare (constând în consultaţii în legătură cu constituirea actelor execuţionale, publicitate şi comunicarea actelor de procedură şi alte acte sau operaţiuni) şi reducerea acestora la suma de 159 RON, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că s-a pornit executarea silită împotriva sa în dosarul execuţional arătat la cererea creditorului B. în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1026/PI/27.04.2016 pronunţată de Tribunalul Timiş definitivă prin decizia civilă nr. 7/18.01.2017 a Curţii de Apel Timişoara, ambele pronunţate în dosar nr. x/2015.

În drept a invocat dispoziţiile art. 704 şi art. 712 C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 3332 din 23 martie 2018, Judecătoria Timişoara a calificat drept contestaţie la titlu împotriva deciziei civile nr. 7/8.01.2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. x/2015 capetele 2 şi 3 din prezenta cerere, a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei în soluţionarea contestaţiei la titlu formulată împotriva acestei decizii şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de contestator în favoarea Curţii de Apel Timişoara.

Prin decizia civilă nr. 94 din 13 iunie 2018, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat cauza şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictul negativ de competenţă.

În argumentarea acestei soluţii, Curtea a reţinut, în esenţă, că prin cererea formulată, contestatorul a insistat în a susţine că pe calea tuturor capetelor de cerere formulate a contestat executarea pornită împotriva sa şi nu titlul în baza căruia s-a trecut la executarea silită, astfel că potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a prezentei contestaţii revine judecătoriei.

S-a mai reţinut că judecătoriei îi revine şi competenţa de soluţionare în primă instanţă a capetelor 2 şi 3 din contestaţia la executare, susţinerile contestatorului potrivit cărora prevederile art. 99 C. proc. civ. ar impune o altă soluţie fiind nefondate.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili în favoarea Judecătoriei Timişoara competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. "contestaţia se introduce la instanţa de executare." iar potrivit art. 651 alin. (1) din acelaşi cod, "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În speţă, obiectul acţiunii îl reprezintă contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva executării silite declanşate de B. în dosarul execuţional nr. x/2017 al BEJ C., astfel cum rezultă din practicaua încheierii nr. 3332 din 23 martie 2018 a Judecătoriei Timişoara, în cuprinsul căreia s-au reţinut concluziile reprezentantului contestatorului care a arătat că se opune calificării capetelor 2 şi 3 ale cererii ca fiind contestaţie la titlu.

Aşadar, în raport cu precizările făcute de către reprezentantul contestatorului şi cu respectarea principiului disponibilităţii părţilor în procesul civil, conform dispoziţiilor art. 9 C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a prezentei contestaţii la executare revine Judecătoriei Timişoara.

Aşa fiind, Înalta Curte, în raport de cele anterior expuse, în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ. raportat la art. 135 alin. (4) din acelaşi cod, va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Timişoara, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2018.